2016, Anul alegerilor altfel – Melania Cincea | Revista 22 

În 2016, la urne vom vedea o clasă politică „resetată“ de justiţie, din peisaj lipsind pioni importanţi până mai ieri, maeştri ai jocurilor subterane în politică.

Nu se întrevede o asumare a războiului împotriva justiţiei de către o alianţă politică sau un partid important. Dar se întrevede, în schimb, o previzibilă lipsă de apetenţă pentru intrarea în cursa electorală, cel puţin la partidele mari.

Un 2016 care se anunţă un an al alegerilor altfel.

Am intrat într-un an marcat de două rânduri de alegeri, localele și parlamentarele, care anunţă că vor veni cu ceva inedit faţă de scrutinele precendente.

Cu o clasă politică „resetată“, din care vor lipsi pioni im­por­tanţi până mai ieri, în anii tre­cuţi, maeştri în jocuri sub­te­rane în politică, dar care au fost scoşi din scenă de jus­ti­ţie, din cauza problemelor ju­diciare pe care le au. Doar în 2015 şi doar DNA a deferit justiţiei aproape 50 de po­li­ti­cieni, nume de la vârful po­li­ti­cii româneşti: un premier în funcţie și șef de partid, patru foşti miniştri şi 20 de actuali sau foşti parlamentari, 14 pri­mari de municipii şi nouă preşedinţi de con­silii judeţene. Şi tot în 2015, instanţele de ju­decată au pronunţat sentinţe de condamnare în cazul altor 20 de politicieni: un vicepremier în funcţie, şase foşti miniştri, cinci foşti sau actuali parlamentari, un primar, şapte foşti sau actuali demnitari aflaţi în diverse funcţii publice.

În plus, PSD, asupra căruia anticorupţia a lă­sat urme adânci, a trecut, în ultimul an, şi prin trei serioase lovituri de imagine, date la vârf. Şi e po­sibil ca, până la alegeri, să urmeze al­te­le. Trei șefi ai acestui partid, foști sau ac­tuali, au intrat în atenția jus­tiției. Ion Iliescu și Victor Pon­ta, puși sub acu­za­re – primul, pentru fapte de corupție, iar al doilea, în do­sarul mi­ne­ria­dei –, iar Liviu Drag­nea, con­damnat în primă instanță, așteptându-și sen­tința de­fi­ni­tivă, în dosarul pri­vind frau­de­le de la re­fe­ren­dumul din 2012.

Cu o previzibilă lipsă de ape­tenţă pentru in­tra­rea în cursa electorală, cel puţin la partidele mari, generată de la fel de previzibila lipsă de motivaţie la care s-a ajuns din cauza spaimei de justiţie. Să nu uităm că, până acum câţiva ani, intratul în politică pen­tru afaceri ilicite era în firescul lucrurilor. Do­va­­dă stau ne­nu­mă­ra­tele fapte de corupție, co­mi­se la scurt timp du­pă luarea în primire a man­datului, în par­la­ment sau într-o funcţie pu­­bli­că, devoalate ulterior de justiție. Tot în firescul lucrurilor era ca politicienii cu pro­ble­me ju­di­ci­a­re să nu fie nici suspendaţi de par­tide, până la cla­rificarea situaţiei, ci giraţi ca elită politică. La ultimele ale­geri parlamentare, de exemplu, partidele au trimis în faţa elec­to­ra­tului nume despre ca­re se știa oficial că erau implicate în so­nore scandaluri de corupţie (Dan Voiculescu – PC, Gi­gi Becali – PNL, Relu Fe­ne­chiu – PNL, Mir­­cea Banias – PDL, Liviu Drag­nea – PSD, Mir­cia Muntean – PDL, Monica Ia­cob-Ridzi – ex-PDL, apoi PP-DD, Ion Stan – PSD, Markó Attila – UDMR) – toți, condamnați ul­terior, în primă ins­tanță sau definitiv. În plus, după alegeri, unii dintre ei primiseră şi funcţii în Executiv.

Fără o alianţă politică sau un partid mare ca­re să asume public un război împotriva jus­ti­ţi­ei, prin oamenii din Legislativ sau prin cei din Executiv. Și, care, astfel, să le dea speranţe şi imboldul de a merge mai departe politicienilor cu probleme penale sau afaceri care, în orice moment, se pot transforma în obiectul unui do­sar penal. Războiul anti-justiţie – de fapt, o ofensivă pe post de defensivă – a fost, în ul­timii ani, marota PSD, dar şi a PNL, în pe­ri­oa­da USL devoalând metehne de grup in­frac­ţio­nal organizat.

Actori principali ai alegerilor de anul acesta se anunţă a fi, potrivit unui recent sondaj de opi­nie, PSD și PNL, cele două mari blocuri po­li­ti­ce­ fiind urmate de Mișcarea Populară, de ALDE, partid autodeclarat liberal, dar susținător al po­liticilor social-democraților şi, mai ales, al in­tereselor unora dintre aceştia, și de UNPR, ca partid-balama. Un sondaj realizat de Agen­ţia de Rating Politic, la început de decembrie 2015, arată astfel intenţia de vot pentru par­la­mentarele din 2016: 35% pentru PNL, 34% pen­tru PSD, 7,5% – Mişcarea Populară, 6,5% – ALDE, 5% – PRM, 4% – UDMR, 2,5% – UNPR, 2,5% – PNŢCD şi 1,5% – M10.

Nu este, însă, exclus ca înainte de alegeri să apa­ră surprize pentru partidele mari, care trag încă după ele probleme vechi. Pentru că pro­ble­mele de fond care, la început de noiembrie 2015, au scos în stradă zeci de mii de oameni – corupţie, abuzuri, dispreţ ciocoiesc pe care re­prezentanţi ai puterii l-au afişat faţă de popor – şi care au dărâmat Guvernul Ponta nu au avut cum să dispară peste noapte, fiindcă ţin, pe de o parte, de componenţa unui sistem putred, ca­re e încă în picioare, iar pe de alta, de men­ta­li­tate. Aşa că se vorbește, neoficial mo­men­tan, de un posibil actor nou pe scena politică. Poate un partid nou înfiinţat,

Sursă: 2016, un an al alegerilor altfel – Revista 22 – saptamanal independent de analiza politica si actualitate culturala

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *