Dacian Cioloș, despre Autostrada Târgu Mureș – Iași: Dacă nu am vorbi de indiferență și incompetență, ar trebui să vorbim chiar de sabotaj

Fondatorul Mișcării România Împreună (RO+), Dacian Cioloș, a criticat, marți, în cadrul unei dezbateri la Iași, nerealizarea de către Guvernul PSD a Autostrăzii Târgu Mureș – Iași, în condițiile în care cabinetul pe care l-a condus, în 2016, lăsase studiul de fezabilitate pregătit pentru a fi lansat.

„Vedem cum, până la sfârșitul acestui an, riscăm să pierdem aproape 1 miliard de euro, bani pe care nu am fost capabili să îi consumăm pe proiecte până acum. Asta înseamnă că au trecut doi ani aproape degeaba“, a spus Dacian Cioloș.

Fostul premier a subliniat faptul că Guvernul pe care l-a condus a lăsat în urma sa câteva proiecte, mai ales pe infrastructură, dar că acestea nu au fost duse la bun sfârșit de cei care au venit la cârma țării: „Noi am lăsat câteva proiecte pregătite, mai ales pentru infrastructură. Am adoptat Master Planul pentru transport, în 2016, după ce ani în șir fusese dezbătut și modificat de fiecare guvern, pentru că fiecare guvern avea interesul să ducă lucrurile într-o regiune sau alta. Ne-am asumat acest Master Plan, care ar fi fost baza pentru a lansa licitații pentru pregătirea unor proiecte mari de infrastructură. Mă gândesc în primul rând la autostrăzi“.

„În acest Master Plan pentru infrastructură sunt și două autostrăzi care vă vizează direct. Este cea care traversează de la sud la nord Moldova, București-Bacău-Suceava, și Autostrada Târgu Mureș – Iași, care, așa cum o moștenisem eu, fusese lăsată mai la urmă, dar am conștientizat după două vizite la Iași și în Moldova cât de important este și acest proiect, care ar trebui să conecteze Moldova de Occident“, a explicat fondatorul RO+.

Dacian Cioloș a arătat că Guvernul condus de el a pregătit și a prins „în buget studiile de fezabilitate pentru cele trei tronsoane ale acestei autostrăzi, pornind de la observația că existau fonduri europene pentru aceasta. Era clar atunci că existau fonduri. Trebuia lansat studiul de fezabilitate“. „Dacă el ar fi fost continuat, așa cum l-am lansat noi la sfârșitul lui 2016, până acum el ar fi trebuit să fie gata și ar fi putut să fie lansată licitația pentru proiectul tehnic, la pachet cu execuția lucrării, cel puțin pentru două tronsoane“, a adăugat Dacian Cioloș.

În opinia fondatorului RO+, ar fi fost important să fie continuat acest proces, pentru a nu se pierde sume importante care proveneau din bani europeni. „Astăzi, la doi ani de atunci, constatăm că acele studii de fezabilitate sunt în același stadiu în care le-am lăsat – de pregătire a licitației, care nu a fost lansată, și că pierdem bani“, a concluzionat Dacian Cioloș situația din prezent, pentru care vede o singură explicație: indiferență și incompetență din partea guvernanților. „Dacă nu am vorbi de indiferență sau de incompetență, ar trebui să vorbim chiar de un sabotaj, pentru că banii aceștia se pierd. Infrastructura nu se face și, mai mult, înțeleg că Guvernul actual plănuiește să realizeze această autostradă în parteneriat public-privat. Deci o să luăm o parte din bani de la bugetul de stat, o să cerem bani din sectorul privat, ca apoi statul să dea posibilitatea investitorului privat să își recupereze banii. Și cea mai simplă modalitate de a face lucrul acesta este de a pune taxe pe autostradă“, a concluzionat Dacian Cioloș.

Proiectul Autostrăzii A8, Târgu Mureş – Iaşi, a fost deblocat în timpul Guvernului Cioloş prin deschiderea licitaţiilor pentru studiile de fezabilitate. Apoi, în 2017, pentru tronsonul Ditrău – Târgu Mureş s-a încheiat un contract pentru studiul de fezabilitate, ce urma să fie finanţat din bani europeni. Anul acesta, contractul a fost anulat de CNAIR din motive incerte.

Deşi fondurile europene presupun o acoperire a investiţiei în proporţie de 85% asigurată de Comisia Europeană, fonduri nerambursabile, statul român punând doar 15%, actualul guvern a ales să se folosească mai degrabă de parteneriatul public-privat (PPP), un procedeu contestat de specialiştii în domeniu. Dan Radu, unul dintre membrii fondatori ai asociaţiei „Moldova vrea autostradă“, a explicat că PPP-ul este „un procedeu complicat, confuz şi foarte puţin probabil“, fiind adus în discuţie de social-democraţi de mai mulţi ani. Cu toate acestea, „nu a mers niciodată aşa ceva în România. Nu vine nicio entitate privată să investească în România, neavând garanţia că îşi va recupera banii“, a completat Radu, citat de Adevarul.ro.

Între timp, autostrada care ar trebui să unească Transilvania de Moldova a ajuns la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), care, în momentul de faţă, lucrează la studiul de fundamentare. Prognoza se va ocupa numai de jumătate din proiect, respectiv doar de secţiunea de la câmpie, Târgu Neamţ – Iaşi, precum şi de podul care ne va uni cu Republica Moldova de la Ungheni. Situația celeilalte jumătăți, cea grea, prin munţi, este momentan neclară.

În luna mai a acestui an, Executivul a aprobat o hotărâre de guvern privind lista proiectelor strategice de investiţii ce urmează să fie implementate în parteneriat public-privat, pe care a fost inclusă şi Autostrada Târgu-Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni. Anterior, Guvernul a însărcinat CNSP cu implementarea proiectelor de investiţii în parteneriat public-privat.


Dacian Cioloș s-a aflat, marți, la Iași, alături de Ramona Strugariu, Mirabela Amarandei și Liviu Iolu, coordonatori regionali ai structurii de pregătire a partidului pentru nord-estul țării, ca să strângă semnături pentru inițiativa „Oameni noi în politică“ și ca să le explice ieșenilor de ce este importantă, pentru România, o nouă clasă politică.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *