Planeta intoxicată – discuții despre viața la marginea prăpastiei cu Giancarlo Sturloni

Giancarlo Sturloni, doctor în Științe și Societate specializat pe comunicarea științei, a discutat ieri seară despre problemele globale cu care ne confruntăm și măsurile pe care le putem lua la nivel individual și colectiv în cadrul lansării cărții sale, „Planeta intoxicată”, publicată în limba română de Editura Seneca.  

În cadrul evenimentului care a avut loc la Seneca AntiCafe, Sturloni a discutat cu publicul despre marile provocări pe care le înfruntă omenirea și despre cum am ajuns să trăim „la marginea prăpastiei”. Sturloni a subliniat impactul pe care combustibilii fosili l-au avut asupra dezvoltării societății și consecințele care au urmat.

„Problema noastră a explodat pentru că am avut la îndemână o cantitate uriașă de energie (gaze, petrol), care ne-a permis să ne înmulțim precum bacteriile. Astăzi, avem milioane de sclavi care muncesc pentru noi în fiecare zi. O vreme, acest lucru a însemnat numai beneficii și bunăstare. La un moment dat, aceste beneficii s-au transformat într-o problemă. Noi am ajuns mai mult sau mai puțin în acest punct.”

Sturloni a atras atenția că pierderea biodiversității este o problemă la fel de mare ca schimbările climatice, deși este mai puțin discutată. El a reamintit că plantele și animelele au nevoie de o perioadă mai lungă de adaptare și nu pot face față vitezei fără precedent cu care se încălzește Pământul.

Spre deosebire de acum câteva decenii, când mișcarea ecologistă abia începea să ia amploare, în prezent oamenii sunt mult mai conștienți de problemele pe care le avem, însă lucrurile se schimbă foarte lent.

„Lucururile se schimbă, însă mult prea lent. Emisiile de gaze cu efect de seră au început iar să crească, speciile de animale dispar tot mai repede. Asta înseamnă că sub nicio formă ceea ce facem nu este suficient. Vreau să subliniez că toți putem face ceva, pentru că la urma urmei încălzirea globală suntem noi. Însă nu este suficient să facem ceva individual, trebuie să acționăm la nivel colectiv. Fiecare dintre noi trebuie să devină un actor politic pentru că nu ne putem gândi că se va putea rezolva problema dacă nu punem presiune pe corporații și guverne.

Cred că activismul înseamnă să dai un exemplu prin activitatea ta, să inspiri alte persoane și mai ales să te organizezi colectiv pentru a putea cere lucruri. Dacă nu acționăm colectiv, nu rezolvăm nimic.”

Sturloni a explicat că provocările actuale sunt cele mai mari pe care umanitatea le-a avut de înfruntat și că există riscul să pierdem această bătălie, însă că lucrurile încă mai pot fi remediate dacă vom acționa rapid, alegerile noastre personale având puterea să determine o schimbare la nivel colectiv.

„Nu trebuie să ne mai gândim ce i se va întâmpla ursului polar la sfârșitul secolului. Astăzi, ursul polar suntem noi, deci nu mai avem de ales.”

El a subliniat faptul că problemele actuale sunt direct legate de inegalitatea globală, atrăgând atenția asupra impactului disproporționat pe care schimbările climatice îl au asupra națiunilor care au contribuit cel mai puțin la ele, cum ar fi statele insulare din Pacific. El a reamintit că populații întregi de oameni și de animale sunt deja în dificultăți extreme din cauza schimbărilor climatice și că în ritmul actual, planeta s-ar putea încălzi cu peste 3 grade Celsius până la sfârșitul secolului.

Ce putem face?

Deși provocările actuale ale umanității sunt extrem de complexe, Sturloni a amintit că putem face mai multe lucruri pentru a contribui la schimbare, cum ar fi consumul redus de carne și lactate, alegerea bicicletei și a mersului pe jos în locul mașinii. De asemenea, Sturloni a recomandat susținerea asociațiilor nonguvernamentale care apără mediul și fac presiune asupra guvernelor și a subliniat importanța comunicării interpersonale, explicând că este cel mai bun mod de a convinge pe cineva să ia măsuri și să își schimbe comportamentul.

Cartea „Planeta Intoxicată”, tradusă în limba română de Marina Elena Loghin și publicată de editura Seneca, pune în context marile probleme ale umanității – schimbările climatice, poluarea și pierderea biodiversității, dezvăluind legătura dintre ele și stilul de viață al societății moderne, precum și viitorul care ne așteaptă dacă nu vom lua măsuri radicale pentru a schimba modul în care trăim și consumăm.

Despre autor: Ana Moca-Grama

Ana Moca-Grama este din Brașov și a terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. Scrie, face fotografii pe film și visează la o lume în care omul își reîntoarce sufletul către natură.

Comentarii

comentarii

Citeste in continuare mai multe noutati de la: Green Report

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *