Putin pune presiune pe tarile din flancul estic al NATO, inclusiv Romania. Ce e de facut

La sfarsitul lunii februarie 2014, blindate nemarcate insotite de trupe militare fara niciun element de identificare, celebrii „omuleti verzi”, au luat cu asalt sediul Parlamentului Crimeii.

E momentul in care Vladimir Putin (foto) incepe invadarea penisulei si anexarea acesteia ca razbunare pentru protestele civile din Kiev, cunoscute sub numele de Euromaidan, care au daramat regimul prorus condus de presedintele Viktor Ianukovici.

De atunci, amenintarile de securitate in bazinul Marii Negre au crescut, iar Rusia pune o presiune fara precedent asupra flancului estic al NATO, amenintand stabilitatea statelor din regiune.

Vladimir Socor este un analist politic care se ocupa de ani de zile de spatiul ex-sovietic, lucrand pentru fundatia americana Jamestown. S-a nascut la Bucuresti, pleaca legal din Romania in anul 1972, lucreaza pentru postul de radio Europa Libera intre anii 1983-1994, iar in prezent este coordonatorul buletinului de analize politice „Eurasia Daily Monitor”, publicat de Fundatia Jamestown.

Vladimir Socor, la invitatia USR, a tinut la inceputul acestei saptamani o prelegere despre provocarile din flancul estic al NATO in contextul tensiunilor dintre Ucraina si Rusia. Conferinta a avut loc la Comisia de Politica Externa a Camerei Deputatilor.

„La ultima reuniune NATO care a avut loc in luna august, la Bruxelles, au fost amanate toate deciziile in ce priveste trecerea de la conceptul de descurajare simbolica a Rusiei la conceptul de descurajare reala”, a spus Vladimir Socor.

Situatia din acest moment, cu toate exercitiile programate, misiunile de politie aeriana, exercitiile NATO din Marea Neagra, dar si de pe teritoriile statelor aliantei situate pe flancul estic, nu reprezinta un factor de descurajare convingator pentru Rusia, conform analizei realizata de expert.

„De exemplu, pe intreaga linie a statelor baltice lipseste sistemul de aparare antiaeriana”, spune Vladimir Socor. „Romania si Polonia au posibilitati financiare sa achizitioneze rachete Patriot, dar tarile baltice sunt prea mici si nu au bugete de aparare care sa le permita astfel de investitii”.

Vladimir Socor (stanga), alaturi de Dan Barna, presedinte USR, la conferinta despre provocarile flancului estic al NATO si posibilitatile strategice ale Romaniei – Foto: Ziare.com

Aceasta situatie creeaza o vulnerabilitate in zona statelor baltice care nu va fi remediata prea curand, de aceea, Vladimir Socor este sustinatorul ideii de a se trece la faza unei descurajari reale a fortelor militare ruse stationate in zona, inclusiv prin desfasurarea de trupe permanente.

Polonia discuta direct cu SUA desfasurarea de trupe permanente

Reprezentantii Poloniei, la ultimul summit NATO, au primit un raspuns ca alianta „nu are intentia de a desfasura trupe combatante pe teritoriul noilor state membre”, descrie analistul situatia.

Germania se opune desfasurarii de trupe permanente, pentru ca Angela Merkel vrea sa-i arate lui Vladimir Putin ca Uniunea Europeana nu duce o politica agresiva vizavi de Rusia.

Incercand sa ocoleasca refuzul NATO de a desfasura trupe permanente in Europa de Est, reprezentantii Poloniei au discutat direct cu SUA posibilitatea ca Washingtonul sa trimita astfel de trupe pe teritoriul tarii lor.

„Congresul SUA a mandatat Pentagonul sa analizeze acest proiect si sa vina cu o propunere, dar in interiorul NATO exista un grup de state in frunte cu Germania care se opun si unei astfel de solutii”, spune Vladimir Socor.

In tratatul NATO exista conceptul de trupe substantiale combatante (substantial combat forces), iar reprezentantii aliantei au spus ca acest tip de trupe nu va fi desfasurat inca pe flancul estic.

Pe parcursul anilor, Rusia a incercat sa negocieze cu alianta nord-atlantica definirea acestor trupe substantiale combatante, sa obtina o descriere amanuntita a lor, dar NATO a refuzat sa discute pe aceasta tema”, explica Vladimir Socor.

Romania ar trebui sa mearga pe urmele Poloniei

In ce priveste Romania, expertul considera ca tara noastra ar trebui sa mearga pe drumul deschis de Polonia. La sfarsitul summit-ului NATO de la Bruxelles, din iulie, presedintele Klaus Iohannis a anuntat ce a obtinut Romania in urma negocierilor.

Polonia a inceput negocierile cu SUA pentru amplasarea permanenta de trupe americane pe teritoriul statului polonez in incercarea de a descuraja Rusia. Romania isi doreste acelasi lucru – Foto: captura video US Marines

„Stiti bine ca, inca din 2016, de la summit-ul de la Varsovia, noi am incercat sa consolidam Flancul Estic. Aceasta incercare am facut-o impreuna cu ceilalti din aceasta regiune si am obtinut, pas cu pas, o acceptare a importantei Flancului Estic, o intarire a prezentei aliate pe acest flanc, si, in acest an, in acest demers al nostru de intarire a prezentei NATO pe Flancul Estic am obtinut doua lucruri pe care le consider foarte importante.

Am obtinut un centru de comanda asa-zis de trei stele, un centru de comanda operational, cum ne-au explicat specialistii nostri, fiind un centru de comanda intre nivelul tactic cel mai de jos si nivelul strategic cel mai de sus, un centru important.

Noi credem ca vom avea in final, cand centrul este complet, in jur de 400 de ofiteri de stat major din toate tarile NATO care vor sa fie impreuna cu noi acolo.

Doi, am obtinut o imbunatatire, o upgradare a statutului Brigazii Multinationale pe care am infiintat-o, care Brigada Multinationala acum a capatat un statut permanent. Vom continua sa negociem si cu ceilalti aliati pentru o prezenta cat mai solida in cadrul acestei Brigazi Multinationale. Iata deci doua rezultate de care putem sa fim mandri”, a declarat presedintele Klaus Iohannis la incheierea summit-ului din iulie.

Pentru a obtine din partea SUA un acord in ce priveste stationarea de trupe permanente in Romania trebuie sa schimbam opinia Washingtonului in aceasta privinta.

„Multi generali, in perioada in care erau activi, considerau ca aceasta masura – SUA sa desfasoare forte militare permanente – nu ar fi fost oportuna. Multi dintre acestia, aflati acum in retragere, nu mai considera aceasta strategie ca fiind una gresita”, remarca Vladimir Socor, sugerand ca exista un punct de sustinere de unde diplomatia romana poate incepe discutiile.

Nu trebuie renuntat la proiectul unei flotile comune Romania-Bulgaria

Expertul citat aminteste ca propunerea Romaniei din 2016 de a se crea o flotila comuna a statelor membre NATO la Marea Neagra a fost una buna si pe care a sustinut-o.

„Notiunea de flotila a alarmat multa lume la vremea respectiva, inclusiv Bulgaria. Era de fapt vorba de o regularizare a exercitiilor navale in Marea Neagra, iar meritul era reprezentat de caracterul permanent al acestor exercitii.

Romania si Bulgaria ar fi avut sansa sa dezvolte o flota mica, dar performanta, pe Marea Neagra. Propunerea a fost torpilata de Boris Borisov, premierul Bulgariei. Nu a fost bine sfatuit. Ar fi o idee buna sa se reactiveze aceasta idee, iar propunerea sa fie mult mai bine explicata. Se incadreaza in limitele de timp si de tonaj ale Conventiei de la Montreux, mai ales ca Ucraina nu mai are flota la Marea Neagra”, a explicat Vladimir Socor.

Crearea acestei aliante comune intre Romania, Bulgaria si Turcia nu a fost bine vazuta de reprezentantii Rusiei care, pe cai diplomatice, au reusit sa compromita in ultimul moment intelegerea.

Rusia investeste enorm pentru a-si crea o flota performanta cu care sa controleze militar Marea Neagra. In imagine, nave rusesti in timpul exercitiului Zapad 2017 – Foto: Hepta.ro

„Daca se va lua decizia de creare a unei forte navale permanente, sigur ca acest lucru va fi un factor destabilizator pentru ca (Marea Neagra – n.red.) nu este o mare a Aliantei Nord-Atlantice”, a declarat la vremea respectiva Andrei Kelin, director in Ministerul de Externe al Rusiei.

De teama unei crize in propriul guvern, premierul bulgar, Boiko Borisov, a renuntat la semnarea acordului, amanandu-l pe o perioada nedeterminata.

Vladimir Socor a spus ca o noua oportunitate de a realiza un astfel de acord apare la orizont pe fondul incercarii Rusiei de a prelua controlul Marii Negre in detrimentul Turciei.

„Relatia dintre Rusia si Turcia s-ar putea sa se tensioneze in viitorul apropiat pe acest subiect din cauza faptului ca Moscova investeste mult pentru a-si crea o flota militara performanta in Marea Neagra, iar Ankara nu va dori sa faca pasi inapoi in ce priveste influenta exercitata in zona”, a subliniat expertul.

Romania are multe oportunitati de a-si mari influenta militara si politica in regiune, dar pentru asta e nevoie de o coordonare a politicii externe pentru ca, in acest moment, nu exista o viziune comuna, iar de la Bucuresti „semnalele trimise sunt neclare”, a conchis Vladimir Socor.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *