Secretarul de stat Emil Albotă a „cochetat” cu conflictul de interese când era consilier local la Slatina

Actualul secretar de stat în Ministerul Educaţiei Emil Albotă, prim-vicepreşedinte al UNPR Olt, a făcut afaceri cu Primăria Slatina prin firma pe care o controlează, SC Transcom Caraiman SRL, pe când deţinea simultan calitatea de consilier local şi pe cea de administrator al respectivei societăţi comerciale. Este vorba de proiectarea parcării supraetajate construite în strada Aleea Rozelor, investiţie ale cărei lucrări au fost executate de o mare firmă de construcţii cu care compania administrată de Albotă s-a aflat în asociere. Licitaţia a fost câştigată la câteva luni după ce investiţia a fost votată în consiliul local, procedură de la care domnul Albotă a lipsit, încercând astfel să păstreze aparenţa asupra respectării prevederilor legale care reglementează conflictul de interese. N-a reuşit întru totul.

Studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul „Construire parcare supraetajată în municipiul Slatina – Aleea Rozelor” au făcut obiectul Hotărârii nr. 248, aprobată în unanimitate de consilierii locali ai municipiului-reşedinţă de judeţ în şedinţa din 22.05.2013. Patru luni mai târziu, contractul de proiectare şi execuţie a lucrărilor era câştigat de o asociere de firme din care făcea parte şi SC Transcom Caraiman SRL, administrată pe atunci de consilierul local Emil Florin Albotă. Proiectul a fost demarat de firma acestuia sub numărul TC 147/2013, prin realizarea memoriului tehnic de rezistenţă. Investiţia, a cărei execuţie a fost efectuată perfect legal de constructorul care a câştigat licitaţia, SC Grup Primacons SRL, a fost finalizată anul acesta, costând bugetul local peste 2,2 milioane de lei, din care o parte a fost cheltuită pe proiectare. Totul s-a ridicat însă pe o documentaţie tehnică executată de firma unuia care s-a aflat în răspăr cu legea de vreme ce a mers la licitaţie ştiind că studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici au fost aprobaţi de consiliul local după ce el şi-a pus semnătura pe un document oficial.

Intenţii ascunse

Legea 215/2001 privind administraţia publică locală stipulează, la articolul 47, aliniatul (1), că „nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local”. De asemenea, Legea 215/2001 mai prevede, în acelaşi articol, aliniatul (2), că „hotărârile adoptate de consiliul local cu încălcarea dispoziţiilor alin. (1) sunt nule de drept. Nulitatea se constată de către instanţa de contencios-administrativ. Acţiunea poate fi introdusă de orice persoană interesată”. Consilierul local Emil Albotă a ocolit încălcarea acestor prevederi ale legii, absentând de la şedinţa în care a fost votat proiectul de hotărâre cu pricina. Nu a lipsit însă de la şedinţa Comisiei de muncă şi protecţie socială, unde proiectul de hotărâre a fost avizat favorabil inclusiv prin semnătura sa. Semnarea procesului verbal al şedinţei reflectă, în cazul de faţă, prevederile Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, care, la articolul 75. litera b, arată că „aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv (…)”. Or, prim-vicepreşedintele UNPR Olt a anticipat din plin decizia colegilor săi din consiliul local care, fără să ştie că Albotă intenţionează să „prindă” lucrările de proiectare a investiţiei, au votat în unanimitate proiectul de hotărâre în discuţie.

 

Cu ochii pe primărie

Contactat de Gazeta Nouă, unul dintre inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) a ascultat detaliile cazului şi a conchis că, la prima vedere, este vorba de un conflict de interese. „La prima vedere pare a fi vorba de un conflict de interese pentru că, din câte se pare, persoana în cauză a anticipat o decizie a autorităţii publice”, a spus sursa citată. Şi, dacă tot vorbim de ANI, poate că instituţia se va sesiza din materialul de faţă. Nu de alta, dar omul nostru intenţionează să intre în cursa electorală pentru funcţia de primar al Slatinei, la îndemnul şi cu susţinerea protectorului său, senatorul Ion Toma, cel care şi-a nărăvit pupilul la bani câştigaţi din contracte cu statul. Şi acestea nu sunt puţine. În 2014, de exemplu, firma controlată de Albotă prin soţia sa de data aceasta după ce, numit în funcţia de secretar de stat în Ministerul Educaţiei, s-a retras din societate, a „prins” peste 30 de contracte finanţate din bani publici în valoare totală de peste 10 milioane de lei, multe dintre ele luate prin încredinţare directă, în vreme ce şeful său politic a învârtit, în 2014-2015, afaceri cu bani publici în valoare de peste 41 de milioane de lei. Ofensiva asupra banului public tinde să se transforme, aşadar, în ofensiva asupra electoratului slătinean, doar-doar domnul Albotă, „băiat cu doctorat în construcţii eşuat în mocirla politică”, aşa cum îl numesc jurnaliştii de la Caţavencii, va pune mâna pe bugetul local – pardon, pe Primăria Slatina. Asta în măsura în care inspectorii de integritate nu i se vor opune, punându-i împotrivă prevederile legale care pedepsesc conflictul de interese, precum cele din Legea 176 / 2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.

•••

Surse din administraţia publică locală afirmă că, la un moment dat, SC Transcom Caraiman SRL s-ar fi retras din contract. Asta nu schimbă cu nimic lucrurile. Din contra, accentuează fapta prin recunoaşterea ei.

Cititi in continuare articole de la Sursa/Olt-Alert

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *