Alina Mungiu-Pippidi: Corupția e regula, nu excepția; diminuarea ei trebuie construită istoric

Corupția e regula, și nu excepția în lume, controlul și diminuarea acesteia fiind ceva care trebuie construit istoric, a afirmat Alina Mungiu-Pippidi marți, cu prilejul lansării variantei în limba română a cărții sale “În căutarea bunei guvernări. Cum au scăpat alte țări de corupție?”, apărută la Editura Polirom, în traducerea Ioanei Aneci.

ddf7adfa-31a9-449e-a72f-ccc3f4a90907

“Corupția e regula pe lume. Corupția nu e excepția. Controlul corupției este ceva care trebuie construit istoric. Se pornește de la corupție, de la faptul că guvernele guvernează în propriul lor avantaj și se construiește norma asta de integritate publică și ce numesc eu ‘universalism etic’ în carte, adică toată lumea e tratată la fel. Nu vă închipuiți că în istoria lumii guvernele s-au născut ca să ne trateze pe toți egal. Egalitatea e principiul de bază în asta. Nu există. Asta există în Cicero și e înrădăcinat în drept, dar asta nu înseamnă că e o normă de guvernare. E, de fapt, ceva foarte rar. Ceva foarte rar care apare numai în țări moderne și foarte, foarte dezvoltate, chit că ea există mult mai mult ca principiu de drept”, a spus Mungiu-Pippidi.

Ea a susținut că deși “democrațiile noi au toate o mare problemă cu corupția, democrația e mult mai bună decât autocrația” (…), “țările cel mai bine guvernate fiind vechi democrații”, în timp ce dintre țările “cel mai îngrozitor guvernate”, jumătate sunt autocrații, iar dintre țările “mediu guvernate”, unde corupția este foarte răspândită, “țările libere și parțial libere sunt majoritare”.

Cartea, a cărei versiune originală a apărut la Cambridge University Press, în 2015, analizează evoluția societății omenești până la punctul în care integritatea devine regula și corupția devine excepția în gestionarea afacerilor publice și alocarea resurselor publice.

Potrivit Polirom, autoarea a analizat două sute de țări contemporane, un mare număr de studii de caz istorice și șapte țări care au evoluat la bună guvernare în timpurile noastre (Estonia, Georgia, Chile, Uruguay, Botswana, Taiwan și Coreea de Sud) pentru a răspunde la două întrebări: de ce unele societăți reușesc să controleze corupția astfel ca aceasta să fie doar o excepție, pe când alte societăți rămân sistematic corupte?; cine a reușit să evolueze de la o societate coruptă sistematic la una normală și cum poate fi emulat acest exemplu? În fapt, principala întrebare pe care Mungiu-Pippidi o pune este legată de lecțiile de învățat din experiențele istorice și din cele contemporane privind dezvoltarea controlului corupției care pot ajuta societățile să inițieze și să accelereze acest proces.

Mungiu-Pippidi consideră că, dintre cele “șapte cazuri de succes (n.r. — studiate în carte), țări care în timpuri contemporane au evoluat de la mai multă corupție la un mai bun control al corupției, niciuna nu a pornit de la o corupție atât de mare cum avem noi acum”.

“Asta e ceva care trebuie să ne fie limpede, noi am ajuns la un grad de corupție sistemică foarte mare, după care e destul de greu să te schimbi”, a spus universitarul.

Ea a accentuat că România trebuie să fie “pregătită” pentru a-și folosi “oportunitățile” în lupta cu corupția.

“Putem să explicăm cinci Românii la fel de corupte. Întrebarea este care au fost momentele de joncțiune în care lucrurile ar fi putut să meargă altfel, cine a ratat s-o ia pe acele momente de joncțiune și ce anume mai putem face astăzi? Deci, o să mai avem asemenea momente de joncțiune? Din ce am văzut eu, uitându-mă la toate țările astea, trebuie înțeles că oportunități există și noi nu suntem într-un moment prost. Noi suntem la sfârșitul unei perioade foarte bune, după care nu știm ce va urma. Ce mă deprimă pe mine este cât de puțin pregătiți suntem pentru aceste momente de oportunitate. Nu ne plac legile aste pe care le avem. Și se propun legi foarte proaste de niște incompetenți, adică de niște oameni rău intenționați. (…) Ne certăm de luni de zile pe abuz în serviciu, or, în realitate, noi ar trebui să avem alte articole mult mai clare pe care să-i punem la-nchisoare. (…) Se merge totdeauna pe calea minimei rezistențe pe care e mai ușor de făcut proba. De ce? Deoarece cu Parlamentul ăsta nu poți să speri că o să-ți dea o legislație mai bună”, a spus Mungiu.

Universitarul consideră că “o echipă de juriști” ar trebui să lucreze la realizarea unei legislații mai bune, pentru “oportunitatea” în care “câștigă o coaliție care chiar vrea să schimbe țara în bine”.

“Pe de altă parte, dumneavoastră poate nu știți cine a făcut Codurile astea. Or, eu vă spun că noi le-am făcut, ca să zic așa ceva. Noi. Deci eu țin minte când se făcea, sub domnu’ Predoiu, marea echipă din floarea juriștilor din țară pentru Codurile astea, care au ieșit foarte prost. Azi, la ora asta lucrează cineva, o echipă de juriști, ca să le facă mai bune? Pentru situația aia de oportunitate care poate să se ivească vreodată. În care câștigă o coaliție care chiar vrea să facă lucrurile astea și să schimbe țara în bine. O să fim data viitoare mai pregătiți decât suntem azi?”, a încheiat ea.

La evenimentul desfășurat la Centrul Ceh și moderat de jurnalista Elena Vijulie, au mai luat parte senatorul USR Mihai Goțiu și jurnalista de investigații Emilia Șercan. Lansarea a fost organizată de Frontline Club Bucharest, Societatea Academică din România, Centrul Ceh și Editura Polirom.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Popescu, editor: Antonia Niță, editor online: Daniela Juncu)

Sursa | Agerpres
https://www.agerpres.ro/cultura/2017/10/24/alina-mungiu-pippidi-coruptia-e-regula-nu-exceptia-diminuarea-ei-trebuie-construita-istoric-23-56-14

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *