Ana Blandiana onorată cu premiul Griffin Trust pentru întreaga carieră 2018, la Toronto

Premiul Griffin Trust pentru întreaga carieră 2018 a fost decernat Anei Blandiana la data de 6 iunie la sala Koerner Hall din Toronto.

Ana Blandiana este cunoscută pe plan internaţional ca unul dintre cei mai buni poeţi ai României care prin lucrările sale – adevărate simboluri ale unei conştiinţe etice, a refuzat să fie redusă la tăcere de un regim totalitar.

În cadrul ceremoniei de decernare a premiului Griffin Trust, a fost remarcată personalitatea charismatică şi inspiratională a Anei Blandiana, poeziile sale fiind o metaforă subtilă a emoţiilor nespuse, transcrise în versuri îndrăzneţe şi deschise.

Ana Blandiana a fost prezentată ca “un adversar proeminent al regimului Ceauşescu, care a suferit numeroase reprimări şi interdicţii sub dictatura comunistă.”

După primirea premiului, Ana Blandiana a adresat câteva cuvinte de mulţumire, după care a ţinut un scurt recital de poezie, traducerea fiind asigurată de Viorica Patea. Poeziile recitate cu pasiune şi sensibilitate deosebită au avut un impact profund asupra publicului prezent, întreaga sală aplaudând-o în picioare.

În cadrul serii, cei şapte poeţi nominalizaţi pentru premiul anual acordat de Griffin Trust pentru excelenţă în poezie au citit din lucrările pentru care au fost selectaţi.

Gala de decernare al premiului pentru poezie Griffin

Gala de decernare a premiului pentru poezie Griffin a avut loc pe 7 iunie, în District Distillery, aflată în zona veche a oraşului Toronto.

Cu această ocazie, s-au decernat cele două premii de poezie: premiul Canadei, a fost acordat poetului canadian Billy-Ray Belcourt, autorul cărţii “Această lume este o rană (This world is a wound)”, iar cel internaţional, poetei americane Susan Howe, autoarea colecţiilor de eseuri “Debths”.

Într-un cadru festiv, Ana Blandiana a susţinut un recital de poezie, cu ajutorul traducătoarei Viorica Patea, emoţionând întreaga audienţă prin vocea suavă, pasionată şi plină de dramatism.

Spre finalul galei, scriitoarea Ana Blandiana a avut amabilitatea să acorde un interviu ziarului Epoch Times, împărtăşind câteva gânduri legate de democraţie şi pentru a transmite cuvinte de încurajare celor care încă sunt opresaţi de regimul autoritar.

“Poezia poate salva lumea”

Epoch Times: Din discursul ţinut la decernarea premiului internaţional Griffin Trust pentru întreaga carieră, au atras atenţia două afirmaţii, prima fiind ” Un om rău nu poate scrie o poezie bună”. Puteţi să mai detaliaţi acest lucru?

Ana Blandiana: “În general cred că a fi bun este una din calităţile cele mai profund umane. În măsura în care această calitate dispare în lumea contemporană şi se înlocuieşte prin indiferenţă, dispare însăşi spiritualitatea umană. În acest sens, în mod evident, poeţii sunt purtătorii cei mai avizaţi sau poate chiar ultimii ai acestei calităţi.

Epoch Times: De ce credeţi că “poezia poate salva lumea”?

Ana Blandiana: “Pe de o parte era o parafrază. Există celebra frază a lui Dostoiesvski care spune ‘frumuseţea va salva lumea’; evident poezia este o formă de frumuseţe, dar eu cred la modul cel mai concret că în mod evident, societatea a evoluat pe baze tot mai materialiste. În mod evident, muncim tot mai mult să câştigăm tot mai mult, să putem să ne distrăm cât mai mult, să putem munci în continuare şi aşa mai departe adică un cerc vicios de pe urma căreia nu rămâne nimic.

În mod evident, în ultimul timp, dovada că există din ce în ce mai multe festivaluri de poezie pe toate continentele oamenii încep să simtă ca o apăsare această materialitate excesivă. Malraux spunea: secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc. Nu ştiu dacă religios, dar spiritual este clar că tot mai multă lume simte că ori ne întoarcem spre un anumit tip de spiritualitate ori încetăm să mai fim oameni, devenim nişte roboţi”.

Paradoxul democraţiei si al statului de drept

Epoch Times: Militaţi pentru apărarea democraţiei şi sunteţi cu sufletul alături de Rezist care protestează de mai bine de un an în ţară şi în diaspora – credeţi că se va putea ajunge la o resetare a valorilor şi eliminare tendinţelor neocomuniste ce creează atâtea nemulţumiri?

Ana Blandiana: Într-adevar, acum suntem mai departe decât acum 10 ani şi va trebui să se întâmple ceva încât să se pună capăt acestei stări de lucruri în care democraţia este întoarsă împotriva statului de drept; e un paradox absolut pentru că democraţia este importantă în măsura în care slujeşte legea – votez ca să se petreacă lucrurile corect, să existe justiţie, să existe dreptate şi deodată în cazul nostru de exemplu, din păcate nu e numai în cazul nostru pentru că lucrurile se petrec oarecum asemănător şi în Ungaria chiar şi în Polonia, deodată democraţia, adică cei care au câştigat prin vot democratic preiau ceea ce au câştigat ca să nu mai respecte legea. Ceea ce este un paradox toxic, profund toxic.

Comunismul, veşnica ameninţare

Epoch Times: Acest premiu pe care l-aţi primit vă aduce o recunoaştere pe plan internaţional pentru activismul şi lupta pe care aţi dus-o împotriva comunismului. Am aflat că există un curent, prin care peste 200 milioane de oameni s-au dezis de partidul comunist chinez, şi în continuare, numărul celor care se retrag creşte. Aveţi câteva cuvinte să le transmiteţi acelor oameni care încă se zbat să scape din ghearele comunismului?

Ana Blandiana: “Nu ştiam de acest fenomen, dar China este clar că este într-o poziţie extrem de paradoxală în sensul că de obicei economia şi bunăstarea populaţiei este legată de libertatea ei. În China libertatea nu este nici pe departe absolută, dar în acelaşi timp, din punct de vedere economic China avansează şi e clar că în cele din urmă va trebui să se aleagă între aceste valori. Din punct de vedere economic, China este aproape capitalistă, dar din punct de vedere al libertăţilor democratice este aproape comunistă şi atunci aceste două lucruri se contrazic.”

Epoch Times: Ce le-aţi transmite acelor oameni cât şi familiilor celor care suferă pe de urma persecuţiei?

Ana Blandiana: “Cred că o formă de încurajare este faptul că, acum, din libertatea în care trăiesc îmi amintesc că cel mai frumos lucru din viaţa mea a fost felul în care erau oamenii solidari cu mine atunci – felul în care, fiind persecutată, neavând dreptul să public simţeam cum se strânge în jurul meu – cum se pun palmele în jurul lumânării să nu fie stinsă de vânt – aveam senzaţia că se strâng în jurul meu oamenii ca să mă protejeze – cu siguranţă admiraţia şi dragostea pe care scriitorii din China o trezesc în poporul lor şi în toată lumea de altfel. Protestele internaţionale, lupta trebuie să continue – asta trebuie să fie înţeleasă ca ceva minunat care compensează într-un fel suferinţa”.

Epoch Times: Ne puteţi spune câteva cuvinte despre importanţa speranţei, în special pentru cei care încă trăiesc într-un regim autoritar?

Ana Blandiana: “Este evident că ei trebuie să spere, dar ceea ce este şi mai important este că ei reprezintă speranţă pentru ceilalţi – faptul că ei rezistă, faptul că nu au putut fi înfrânţi este punctul de sprijin teoretic al celorlalţi care nu au această putere şi asta este marea lor putere; cum spunea Havel, “puterea celor fără putere este o putere de neînfrânt”.

Trustul Griffin pentru excelenţă în poezie şi preşedintele fondator

Trustul Griffin a fost fondat în anul 2000 de către preşedintele Scott Griffin şi are ca scop principal susţinerea artei literare şi în special a poeziei.

Pasiunea pentru poezie a domnului Scott Griffin s-a cristalizat într-un fel inedit. “M-am îndrăgostit de poezie în modul cel mai neobişnuit, deoarece tatăl meu a folosit-o ca o pedeapsă. Ori de câte ori făceam ceva greşit, tatăl meu ne cerea să memorăm o poezie şi să o recităm în faţa familiei înainte de cină. Am fost, ceea ce numiţi, un copil dificil, aşa că am avut de învăţat multe poezii. Aşa a fost introducerea mea în poezie, şi de atunci încolo m-am îndrăgostit de ea”, a afirmat d-nul Griffin.

Cât despre valoarea pe care poezia o va aduce noii generaţii, d-nul Griffin este plin de speranţă. “Suntem acum într-un fel de eră digitală, şi poezia merge direct în inimă. Este ceea ce aş numi partea analogică a fiinţei umane, deoarece implică emoţie, implică toate lucrurile pe care digitalul nu le are, deci este foarte important şi cred că poezia va deveni din ce în ce mai importantă”.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *