Augustin Zegrean, despre votul in diaspora: Trebuia si putea fi data ordonanta de urgenta. Impiedicarea votului e infractiune pedepsita cu inchisoarea

Situatia inregistrata duminica la sectiile de votare din strainatate era una “exemplara” in care trebuia si putea fi data o ordonanta de urgenta, pentru prelungirea programului de votare, care putea sa intre in vigoare in foarte scurt timp, spune fostul presedinte al CCR Augustin Zegrean, contrazicand-o pe Viorica Dancila.

Am aflat ca sefa Executivului, Viorica Dancila, a fost cea care s-a opus adoptarii unei ordonante de urgenta, prin care dreptul romanilor din diaspora de a vota ar fi fost respectat, din relatarea ambasadorului Romaniei in Germania, Emil Hurezeanu.

S-a solicitat de asemenea o ordonanta de urgenta, singura prin care putea fi modificat programul obligatoriu 7-21 din legea electorala. Ordonanta de urgenta putea fi semnata doar de catre prim-ministru. Aceasta i-a explicat ministrului de Externe ca punerea in aplicare a acestei ordonante presupune cel putin 24 de ore, deci nu mai putea fi valabila“, a declarat Emil Hurezeanu, in opinia caruia ar fi fost “absolut necesara transformarea singurei zile de vot in doua zile de vot, asa cum s-a intamplat la referendumul pentru familie din toamna anului trecut“.

Reamintim ca toate guvernele, din ultimul deceniu cel putin, au abuzat de ordonantele de urgenta, folosind acest instrument constitutional in propriul interes.

De altfel, atat alegerile europarlamentare, cat si referendumul din 26 mai au fost scrutine organizate de Guvernul Dancila prin ordonante de urgenta (6/2019 si 29/2019).

Mai mult, Viorica Dancila este contrazisa de istoria noastra recenta. Sa ne amintim doar trei momente cheie:

Suspendarea lui Traian Basescu – 4 iulie 2012, ora 13:05 – Guvernul a adoptat o ordonanta de urgenta care a modificat Legea de functionare a CCR, diminuandu-i puterile, iar la ora 14:00 documentul a fost publicat in Monitorul Oficial.

Ordonanta 13, care a scos sute de mii de romani in strada – 31 ianuarie 2017, ora 22:15 – Ministrul Justitiei, Florin Iordache, a anuntat adoptarea ordonantei prin care erau modificate Codul Penal si Codul de Procedura Penala, dezincriminand abuzul in serviciu. OUG a fost publicata in Monitorul Oficial la ora 01:20 (noaptea!).

Ordonanta 14, prin care s-a abrogat OUG13 – A fost adoptata intr-o sedinta de guvern convocata de premierul Grindeanu DUMINICA, 5 februarie 2017, si in aceeasi zi a fost publicata in Monitorul Oficial.

Prin urmare, daca exista vointa politica, se poate.

Conform art. 115 din Constitutie:

(4) Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora.

(5) Ordonanta de urgenta intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta si dupa publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei.

Invitat de Ziare.com sa comenteze ceea ce s-a intamplat duminica la sectiile de votare in strainatate si sa spuna daca Guvernul Dancila putea sau nu sa faca ceva pentru ca romanii din diaspora sa nu fie umiliti la cozi kilometrice si nedreptatiti, Augustin Zegrean ne-a explicat ce trebuia facut inca de la primele ore, cine sunt vinovatii si care este pedeapsa pentru ei, concluzia sa fiind aceea ca totul a fost premeditat.

Se putea da OUG inca de dimineata

“Aceasta era o situatie exemplara in care se poate da o ordonanta de urgenta. Se justifica urgenta! Avocatul Poporului a stat si s-a uitat la televizor cum pentru mii de oameni este incalcat unul dintre drepturile fundamentale, esentiale – dreptul la vot – si nu a facut nimic. Ce sa se mai gandeasca acum? E tarziu, ‘calul plecase’ cum se spune.

Ei stiau de la ora 10 dimineata ce e la sectiile de votare, stiau ca nu pot vota cati erau acolo la ora aceea, dar mai tarziu! Trebuiau sa faca ceva. Asta e rostul si rolul Avocatului Poporului: Sa apere drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor.

Daca el a vazut ce s-a intamplat acolo, putea sa sesizeze Guvernul pe loc, premierul: ‘Domnilor, faceti ceva! Dati o ordonanta de urgenta, daca altfel nu se poate!’ Desi eu am o indoiala ca nu se putea altfel, pentru ca si Biroul Electoral Central ar fi putut da o decizie prin care sa prelungeasca programul. Dar nu era destul sa prelungeasca cu doua ore, trebuia sa se prelungeasca programul pana la epuizarea multimii celor care voiau sa voteze”, a comentat Augustin Zegrean, fost parlamentar si fost presedinte al Curtii Constitutionale.

Intrebat daca se putea face asta duminica si daca ar fi durat 24 de ore pana la intrarea in vigoare, asa cum a sustinut premierul Dancila, Augustin Zegrean a negat categoric.

“Nu e adevarat. Ordonanta de urgenta intra in vigoare la momentul publicarii in Monitorul Oficial. Puteau sa o publice si duminica la pranz. OUG-urile se trimit in format electronic la Monitorul Oficial, doar apasa pe buton si pornesc masina.

Daca nu lucra nimeni, ii chemau de acasa, ca Monitorul Oficial e in subordinea lor. Eu am lucrat cu Monitorul Oficial. Sase ani am trimis documente. Il trimiti in format electronic si in momentul in care le-ai dat OUG, ti-o si publica”, a precizat acesta.

Intrebat daca nu erau necesare avize de la alte institutii, Augustin Zegrean a subliniat inca o data: “era o urgenta!”.

Avizele le puteau da ministrii adunati in sedinta. Nu era nimic de studiat in cazul asta”, a adaugat el.

Totul ar fi putut dura in jur de o ora, aproximativ.

Eu zic ca, intr-o ora, daca se voia. Nu exista un termen scris undeva, dar eu zic ca se putea. Ordonanta de urgenta intra in vigoare la momentul publicarii in Monitorul Oficial si depunerii la Parlament pentru dezbatere. Intotdeauna e cineva de serviciu si acolo, si trebuie doar depusa, nu si dezbatuta. Puteau sa o trimita in format electronic.

Acesta este rostul ordonantelor de urgenta: SA REZOLVE PROBLEME URGENTE.

Duminica era vorba despre o situatie in care dreptul fundamental la vot era calcat in picioare, un drept printre cele esentiale, dintotdeauna, de la Declaratia drepturilor omului. Era evident ca nu se dorea ca oamenii aia sa voteze”, a subliniat fostul presedinte al CCR.

Cine sunt vinovatii si cum pot fi trasi la raspundere

Conform legii electorale, “impiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercitiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani“.

“Este infractiune, da, dar nu rezolva nimic acum, nu mai rezolva problema, pentru ca oamenii aceia tot nu mai voteaza.

Daca in 2014 Parlamentul ar fi permis sa fie judecat Titus Corlatean (pentru ca s-a cerut atunci aprobare de urmarire penala pentru ca nu a facut suficiente sectii de votare la alegerile prezidentiale!), chiar daca nu s-ar fi judecat pana la urma, daca era doar urmarit penal, se vedea ca nu te joci cu asa ceva si situatia nu s-ar fi repetat acum“, a subliniat Augustin Zegrean.

Citeste mai multe despre Corlatean NU va fi urmarit penal in dosarul alegerilor din diaspora. Iohannis acuza Senatul ca obstructioneaza Justitia.

Rugat sa faca o lista cu principalii vinovati pentru faptul ca zeci de mii de romani nu au putut vota, desi au stat ore in sir la coada, Augustin Zegrean a facut mai intai trimitere la Ministerul de Externe.

“In primul rand, cei de la Ministerul de Externe, pentru ca nu au facut cate sectii trebuiau si nu le-au dotat cu ce era nevoie.

Si apoi cei de la Autoritatea Electorala Permanenta, fiindca ei stiau ce se pregateste acolo si ei sunt cei care trebuie sa se ocupe de buna desfasurare a alegerilor, fiindca pentru asta primesc bani. Si primesc multi bani.

Desigur, Guvernul in ansamblul lui e raspunzator politic vorbind, si premierul, si toti. Dar cel care are atributii directe era Ministerul de Externe.

Iar Avocatul Poporului este vinovat, fiindca nu a zis nimic in ziua alegerilor. Acum degeaba aduna probe”, mai spune Augustin Zegrean.

Citeste si: Ciorbea analizeaza ce s-a intamplat in diaspora si solicita nemultumitilor sa trimita sesizari la Avocatul Poporului.

Iar in ceea ce priveste cele peste 1.000 de reclamatii si sesizari facute de romani la diverse organizatii neguvernamentale, acesta spune ca “acolo sunt facute degeaba”.

Trebuie facute la Parchet. Si nu dati vina pe ambasadori, ca nu au atributii, dar chiar si ei puteau sa faca ceva cand au vazut ca au primit doar 700.000 de buletine de vot pentru o diaspora despre care toti stim ca e mai mare de 4 milioane de oameni!

A fost din start planificat sa nu poata vota toti. Daca mergeau toti la vot, 4 milioane?

Suntem de ras. S-a dus Jandarmeria, din Germania parca, sa le dea oamenilor apa si sandvisuri, iar un primar din Olanda si-a cerut scuze de la romanii care stateau la coada …

Dar de ce ne ducem noi pana in acolo? La Mamaia nu au ajuns buletinele de vot. Suntem departe de democratie“, a fost concluzia fostului presedinte al CCR Augustin Zegrean.

Conform legii, procesul electoral din diaspora este coordonat din Centrala MAE de catre secretarul general al ministerului, iar in aceasta functie a fost plantata de cateva luni sefa Organizatiei de femei a PSD Cluj, Laura Chiorean, a reamintit, marti, pe Facebook diplomatul Ciprian Mihali.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *