BEM APĂ CU TVA DE 9% ȘI O ELIMINĂM CU 19%.

Nu o spune vreo minte luminată așezată cruciș contra vântului, ci ne informează Compania de Apă Olt pe site-ul oficial, la Prețuri și tarife:

Vă informăm ca TVA-ul la apă este 9% , iar la celelalte utilități este de 19 %”.

Scurt: 9% pentru apă, 19% pentru evacurea prin canalizare.
Cu alte cuvinte, consumatorul slatinean de “apă care nu e potabilă dar este bună de băut” (vezi Andrei Iordache, martie 2011) plătește 2,86 ron/mc apă la care se adaugă 9% TVA și 3,49 ron/mc canal la care se adaugă încă 19% TVA. Așa zice site-ul. Vorbim de aceeași apă care, deși ar trebui să fie un lichid incolor, fără gust și fără miros, c-asa zice DEX-ul, la Slatina e uneori precum scursura zațului de cafea, iar alteori te amețește cu mirosul de clor. Dar o plătim, inevitabil si invariabil, la metru cub cu TVA. Sic!

sursa fb

Tot pe site se mai regăsește și
apa meteorică.

Vreți să stiți ce este apa
meteorică pe care o plătim pe facturi? Intrați pe același site al CAO unde, cu un
scris mărunt, special adresat văzătorilor de… bine, suntem informați că “Serviciul de canalizare/epurare ape uzate și
meteorice este un serviciu de utilitate publică ce trebuie să asigure confortul
unui număr cât mai mare de locuitori, dar care are şi un cost
”. Că nimic
nu-i gratis, știm.  

Românește, ca să ințeleagă și tataie care nu prea le are el cu meteoriții, plătim apa de ploaie. Dacă vrem să știm cât o plătim, calculăm. Cu formula lor, ce-i drept explicată ca la ora de algebră: Qm = (SC x C1 + SN x C2) x K. Dacă ai fost bun la matematică, te-ai scos: știi și tu cât te costă pe tine… apa de ploaie. Daca nu, fie te multumești cu explicația “cantitatea de apă meteorică preluată de reţeaua de canalizare se determină prin înmulţirea cantităţii specifice de apă meteorică, comunicată de A.N.M. pentru luna anterioară emiterii facturii, cu suprafeţele totale ale incintelor construite şi neconstruite, declarate de fiecare utilizator şi cu coeficienţii de scurgere recomandaţi de SR 1846-1:2006”, fie te uiți pe factură. Care te bagă în ceață. Pentru ca acolo figurează clar: cost m.c. apă și cost m.c. canalizare-epurare. La pachet. Atâta vreme cât avem pe site larga expunere a apei meteorice și cum o calculăm, deducem, logic, că tariful pe care îl plătește fiecare consumator pentru apa meteorică se regăsește undeva… pe acolo… Habar nu avem unde, dar nici nu trebuie. Știu ei. Și este suficient.

Scurtând puțin explicația bombastică oferită de CAO, deducem, dacă ne duce capul, că ne este facturată apa de ploaie care cade pe metrul pătrat de acoperiș sau de curte. De ce? Pentru că “o mare parte din tariful serviciului de preluare – epurare ape uzate şi meteorice pe care Dumneavoastră (cu “D” mare în mijlocul frazei, că așa se învață la facultatea de jurnalism unde au studiat niște responsabili cu vorbele de la CAO) îl plătiţi pe facturi, este reprezentat tocmai de costurile necesare procesului complex de epurare a acestora”. De fapt, nimeni nu ştie exact câtă apă de ploaie se scurge de pe un bloc sau de pe o casă. 

Dar până la procesul complex
de epurare, mai avem canalizarea, pentru că “apele meteorice (precipitaţiile) care cad pe proprietatea
utilizatorilor sunt preluate în sistemul public de canalizare
”. Asta înseamnă
nu doar că plătim că ne plouă, dar plătim și că ne inundă. Și să nu îndrăznească
vreun CAO-ist să contrazică afirmația, pentru că revin cu sutele de poze
postate în rețelele publice online de zeci de slătineni indignați de străzile
inundate la fiecare ploaie torențială.

Ceea ce probabil puțini slătineni știu este că, o data cu modificările aduse Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în vara anului trecut, primăriile pot decide să scutească populaţia de la plata taxei pe apa de ploaie. „Autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale pot adopta hotărâri pentru scutirea populaţiei de la plata colectării, transportului, epurării şi evacuării apelor pluviale cu suportarea din bugetul local, în limita disponibilităţilor şi a sumelor alocate cu această destinaţie” Deci pot. Dacă vor. Dar atâta vreme cât oamenii nu crâcnesc, cei care pot stau cu capul în nisip. Dacă merge, merge. Bani să iasă, că interese sunt.

Oameni buni, să știți că și
pârțurile pot fi taxate… tot cu TVA.

. Citeste in continuare noutati de la Geta Boata in ziarul Editie-Speciala
Sursa/Editie-speciala.ro/
Geta Boata

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *