Cât de gravă (mai) e problema pirateriei în România și care sunt pericolele

Pirateria a avut, mulți ani, o a doua casă în România. N-a dispărut cu totul, dar ultimele statistici ne arată direcția în care mergem ca țară și, în plan mai mare, ca societate globală, digitală.

La nivel global, utilizatorii de internet au vizitat de aproape 300 de miliarde de ori site-urile de piraterie anul trecut. E o creștere cu 1,6% față de 2016, potrivit firmei de consultanță Muso, ceea ce în esență nu înseamnă mare lucru, doar că-i creștere. Deși popularitatea Netflix, și a altor servicii asemănătoare, e pe plus, descărcările ilegale de seriale TV au însemnat o treime descărcările ilegale realizate în 2017.

Cât de gravă este însă problema pirateriei în România? Mai mult, care sunt consecințele utilizării programelor nelicențiate? Și nu în ultimul rând: de ce se piratează?

La noi, 59% din utilizatorii de calculatoare utilizează programe piratate. Sunt date prezentate într-un studiu BSA The Software Alliance, organizație creată în scopul promovării industriei globale de software în fața guvernelor și pe piața internațională. E o scădere de 1%, dar valoarea comercială a programelor piratate utilizate în România ar ajunge la 151 de milioane de dolari.

La nivel mondial, utilizarea de software nelicențiat, desi într-un trend descendent, este încă foarte răspândită. Software-ul piratat continua să fie utilizat pe tot globul la rate ridicate, reprezentând 37% din software-ul instalat pe computere, cu 2% mai puțin față de acum doi ani.

Unde sunt cei mai mari „pirați”?

Conform raportului citat mai sus, în Venezuela gradul de piraterie (89%) este cel mai ridicat dintre țările analizate.

Printre țările cu cele mai mari rate ale pirateriei se mai numără Bangladesh, Armenia, Pakistan, Indonezia, dar și Moldova. Cea mai mare pagubă este realizată totuși de 66% din chinezii care folosesc software piratat. Valoarea comericală a acestor produse ar fi undeva la 6,8 miliarde de dolari.

În rândul țărilor unde pirateria este minimă se numără țările vestice precum SUA (15%), Austria (19%) Marea Britanie (21%) sau Australia (19%).

Studiul măsoară volumul și valoarea software-ului neautorizat instalat pe computerele personale din mai mult de 110 de țări și regiuni și include aproape 23.000 de răspunsuri din partea consumatorilor, angajaților și directorilor de tehnologia informației.

Cât de dăunătoare este pirateria industriei jocurilor video? Ei bine, un studiu realizat de Comisia Europeană a dezvăluit câteva date surprinzătare.

Raportul de 306 pagini arată că un consum ilegal al jocurilor video duce la creșterea consumului legal. Cei de la Comisie estimează că pentru fiecare 100 de jocuri descărcate ilegal gamerii obțin legal alte 24 de jocuri (chiar și cele oferite gratis). Interesant este că asta se aplică doar în cazul jocurilor video, deoarece pirateria are un efect negativ asupra vânzării de filme și cărți și un efect neutru asupra vânzării de muzică.

Care sunt riscurile pirateriei?

Piratarea și utilizarea software-urilor piratate este ilegală. Licenţele software intră sub protecţia legii nr.8/1996 actualizată privind protecţia drepturilor de autor. Aceasta clasifică utilizarea oricărei aplicaţii sau conţinut digital, fără plata drepturilor de autor sau a costurilor de licenţă, ca fiind piraterie.

„Art.139 (6) În sensul prezentei legi, prin mărfuri-pirat se înţelege toate copiile, indiferent de suport, inclusiv copertele, realizate fără consimţământul titularului de drepturi sau al persoanei legal autorizate de acesta şi care sunt executate, direct ori indirect, total sau parţial, de pe un produs purtător de drepturi de autor ori de drepturi conexe sau de pe ambalajele ori copertele acestora.”

Cei care fac o astfel de infracțiune riscă o pedeapsă cu închisoarea de la șase luni la trei ani sau, în cel mai bun caz, o amendă usturătoare. Însă cum poliția probabil nu-ți va bate la ușă prea curând să verifice dacă ai descărcat filme și jocuri în mod ilegal, o problemă mai presantă pentru utilizatorii obișnuiți ține de securitate.

Programele nelicențiate riscă să aibă viruși și malware incluși. „Atacatorii pot să exploateze vulnerabilități deja cunoscute și remediate ulterior de către producătorii respectivului software și pot ținti victime care încă folosesc varianta neactualizată a respectivelor programe, așa cum s-a întâmplat recent în cazurile WannaCry și Adylkuzz”, a explicat Bogdan Botezatu, specialist în securitate informatică la Bitdefender.

Printre principalele pericole cu care se pot confrunta internauți se enumeră programe de ransomware (criptează date și apoi cer bani pentru deblocarea lor), troieni bancari (care fură datele financiare și apoi golesc conturile victimelor) sau pot crea rețele de terminale (botnet) și apoi opri activitatea unor site-uri populare. „Să nu uităm că un program «crack-uit» ar putea să instaleze și un ransomware pe calculator, costurile putând sa ajungă și până la 300 de dolari”, a detaliat Dan Demeter, security researcher in GReAT (Global Research and Analysis Team), la Kaspersky Lab.

„Un alt tip de pagubă este pierderea datelor în sine, a căror valoare o poate estima doar proprietarul acestora. În plus, dacă sunt infectate cu malware care minează monedă virtuală, victimele vor resimți o creștere a facturii la energie electrică, precum și o degradare accelerată a componentelor hardware prin uzură prematură”, a adăugat Botezatu.

Printre surprizele nedorite care vin la pachet cu un program sau joc video piratat se pot număra programe de spionaj. Pe telefoane pot fi folosite programe de tip adware. Demeter a spus că pot, inclusiv, să blocheze funcționarea dispozitivului din cauza numărului mare de reclame și troieni care pot, de exemplu, să trimită SMS-uri la numere cu suprataxă.

Un alt lucru la care utilizatorii trebuie să se gândească este nu vor folosi la potențial maxim respectivele programe. Producătorii adaugă constant noi elemente care să îmbunătățească experiența în utilizare și să remedieze eventualele probleme tehnice.

Potrivit studiului privind pirateria, malware-ul asociat software-ului nelicențiat costă companiile din întreaga lume aproape 359 miliarde de dolari pe an. Aceste programe sunt vulnerabile atacurilor și virușilor și datele confidențiale pot fi compromise. Astfel, un computer infectat ar putea costa o companie până la 10.000 de dolari per computer.

Pirateria poate fi o problemă și mai mare pentru companii

Pentru companiile mici care nu folosesc programe licențiate lucrurile ar putea fi și mai costisitoare. „Companiile sunt mai expuse la riscuri dacă folosesc programe nelicențiate deoarece, dincolo de pagubele suferite de eventuale atacuri informatice, acestea pot primi inclusiv solicitări de intrare în legalitate prin plata unor compensații financiare către producătorul software-ului folosit ilegal”, a explicat Botezatu.

„Companiile ar trebui să aplice programe de management al software-ului (SAM) pentru a evalua și gestiona software-ul din rețelele lor. Acest lucru, la rândul său, ajută organizațiile să reducă riscul de atacuri cibernetice care le pot afecta activitatea și contribuie la creșterea veniturilor”, a declarat Victoria Espinel, președinte și CEO al BSA The Software Alliance.

În plus, companiile pot fi controlate și amendate dacă sunt folosite programe nelicențiate, iar administratorilor le pot fi întocmite dosare penale. „Din datele noastre, la nivel global, costul mediu al unei breșe de date a ajuns la 120.000 de dolari în 2018, pentru IMM-uri – cu 36% mai mult decât în 2017 (88.000 de dolari). În cazul marilor companii, costul a crescut cu 24%, impactul financiar mediu al unei breșe ajungând acum până la 1,23 de milioane de dolari”, a spus Demeter.

De cele mai multe ori, utilizatorii care doresc să instaleze software sau jocuri video trebuie să folosească anumite programe numite „unlocker”, „patcher” sau „generators”. Totuși, în mod normal, programele antivirus blochează rularea acestora pe calculator și de aceea utilizatorii dezactivează programul antivirus.

Specialistul în securitate informatică de la Bitdefender a explicat că o soluție de securitate performantă și actualizată la zi nu va funcționa la capacitate maximă pe un sistem de operare învechit și, deci, nu va garanta protecție împotriva celor mai multe atacuri informatice. „Pentru a beneficia de protecție cât mai mare, sistemul de operare și programele folosite trebuie să primească constant actualizări de la producători, lucru posibil doar prin update regulat la cea mai nouă versiune disponibilă și, deci, prin folosirea programelor licențiate”, a mai spus Botezatu.

De ce încă se mai piratează?

De multe ori, când ne gândim la piraterie o vedem ca pe o problemă simplă: oamenii descarcă ilegal jocuri, filme sau programe pentru că nu vor să plătească pentru astfel de produse. Totuși, problema nu pare a fi atât de simplă, mai ales în contextul în care mai multe rapoarte arată că cei care piratează sunt și clienți ai industriei de entertainement.

Muso, firmă a cărei menire este să oprească piratarea, a realizat un raport în care a chestionat 1.000 de adulți din Marea Britanie pentru a vedea de ce piratează. 60% din cei întrebați au recunoscut că au descărcat ilegal filme, muzică sau seriale TV. 83% din aceștia au declarat că au căutat produsul respectiv pe canalele legale înainte de a apela la piraterie.

„Realitatea este că majoritatea oamenilor care fac un efort piratând acel conținut sunt, în primul rând, fani, fani care de multe ori încercă să obțină acel conținut prin metode legale”, a spus Andy Chatterley, directorul executiv Muso.

Printre motivele pentru care apelează la utilizarea de programe nelicențiate sau pentru care piratează filme sau seriale este faptul că acel conținut nu este disponibil lor (34,9%), este greu de accesat (34,7%) sau că nu și-l permit (35,2%).

Același sondaj Muso arată că 91% din cei care piratează au abonamente la platforme ca Netflix, Amazon Prime, Spotify sau Apple Music. Ceea ce este interesant este că doar 80% din cei care au declarat că nu piratează au abonamente la astfel de platforme.

O problemă în acest moment este diviziarea conținutului în spatele mai multor platforme. Nu există un serviciu care să aibă tot conținutul pe care-l caută. Dacă un utilizator nu găsește filmul dorit pe Netflix, să zicem, atunci acesta va apela la piraterie pentru că nu își permite să își facă un cont și la HBO GO sau Amazon Prime. Iar pentru filme încă nu există nicio platformă care să satisfacă mare parte din gusturi.

Un alt lucru notabil care iese din sondajul menționat mai devreme este faptul că 53% din cei care piratează știu că ceea ce fac este ilegal și greșit.

Pirateria încă reprezintă o problemă reală și probabil nu ușor eradicată. Totuși, să nu uităm că pirateria reprezintă și o metodă de acces la informație și distracție pentru cei care se află în imposibilitatea de a o face pe o cale legală și astfel se deschide o lume care altfel ar fi închisă.

Sursa | Play Tech

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *