Cavalerul calare pe un cal alb al PSD

Incercand sa-si faca imagine de reformator, liderul interimar al PSD si-a pus cenusa pe cap duminica seara la televizor, admitand cateva “mari greseli” facute de partid: schimbarea a trei guverne, excluderile, modul de actiune dupa alegerile europarlamentare, interventia in Justitie si faptul ca a mizat pe un lider cu probleme justitiare.

Evident, domnul Marcel Ciolacu isi cauta propriul culoar de reformator al partidului in doua etape: prima, inventarierea greselilor de pana acum, ceea ce a si inceput la TV, si a doua, trecerea la remedierea lor, ceea ce va incepe atunci cand va fi ales presedinte “plin”, la congres.

Din capul locului, problema este pusa stramb. PSD n-a facut simple “greseli” si deci n-are ce repara. Politica insasi dusa de PSD a fost gresita – in masura in care ceea ce a facut pana acuma ar putea fi numit politica. PSD a fost, si mai este inca, o ceata de oportunisti, o adunatura de smecherasi si chilipirigii, iar asta nu se repara. Asta se schimba.

Este nevoie de un alt PSD

Sa fim intelesi, ei nu au nimic comun cu social-democratia, o doctrina respectabila si respectata in intreaga lume. Ei au treaba cu interesele personale si de grup, cu oportunismul, cu ilegalitatile, cu tot ce le aduce lor profit, daca se poate fara efort si din banii publici.

Romanilor insa nu le trebuie un PSD carpit pe ici, pe colo, de domnul Ciolacu sau de altcineva din vechea garda. Romanii au nevoie de un alt PSD, unul racordat la valorile doctrinei social-democrate, unul recunoscut si respectat, prin personalitati de asemenea recunoscute si respectate.

Cine poate respecta si recunoaste niste Orlando, niste Firea, niste Olguta, Codrin, Iordache, Nicolicea, Dancila, Fifor – si nu-i insir pe toti, intrucat sunt multi si ar ocupa spatiu.

Pe scurt, partidul trebuie reinventat, iar aceasta grea misiune n-o poate lua pe umerii sai vechea garda, cea care l-a ovationat pe smecherasul Ponta, l-a slujit pe parvenitul Dragnea sau a adulat-o in nestire pe debusolata Vasilica.

Greu de inchipuit ca este in stare sa reformeze partidul subrezit un oarecare domn Ciolacu, care, recapituland greselile, isi face o modesta autocritica: “Si eu am gresit alaturi de colegii mei”. Adica, vezi Doamne, ei, colegii, erau pacatosii care greseau, dar recunosc ca am fost si eu pe acolo. Daca vreti, pentru asta, numai pentru ca eram pe-acolo, imi fac mea culpa, na!

Cea mai buna dovada a faptului ca PSD nu are de gand sa se reformeze este aducerea la varful partidului a celor cinci “baroni” din teritoriu, unde Viorica Dancila obtinuse la prezidentiale peste 50%+1 din voturi.

Reformatorul interimar al PSD

Ce fel de echitate este asta, sa-i rasplatesti pe liderii a 5 judete care s-au distins in slugarirea Vioricai si sa-i lasi de izbeliste pe liderii celorlalte 36 de judete, care si-au vazut de treaba sau n-au reusit s-o slugareasca destul?

Poate era mai intelept ca domnul Ciolacu sa fi ales persoane care au realizat investitii de seama in judetele lor, care au pus umarul la modernizarea scolilor si spitalelor, care au amenajat drumuri sau au actionat ca sa mai reduca din saracie. Nu. Reformatorul interimar si-a ales sa si-i ia de ajutor numai pe cei distinsi in sustinerea Vioricai, cea prabusita la scrutin.

Poate ca domnul Ciolacu este de cea mai buna credinta, poate cu adevarat vrea sa reformeze partidul, dar cu siguranta nu se pricepe mai mult decat se pricepeau predecesorii domniei sale.

Nu cred in teoria cavalerului salvator calare pe un cal alb, dar as fi asteptat ca, ajungand partidul la un punct atat de critic, cu riscul prabusirii totale la urmatoarele doua randuri de alegeri, sa apara totusi o personalitate mai de Doamne-ajuta, dintre cei care nu l-au aplaudat frenetic pe Ponta, nu l-au adulat pe Dragnea si n-au slugarit-o pe ridicola sa urmasa.

M-as fi asteptat ca acest Deus ex machina, care nu am nicio indoiala ca exista printre sutele de mii de membri ai partidului, sa scoata din ranita bastonul de maresal si sa faca tabula rasa cu tot ce au facut pana acum.

Paravanul care ascunde faradelegile

Dar cine indrazneste sa faca tabula rasa, atunci cand respectiva tabula este de fapt paravanul care ascunde micile matrapazlacuri ale unuia, marile tunuri ale altuia, smecherii de tot felul chiar ale unora dintre cei care il vor confirma sau nu ca lider pe actualul interimar, aflat la mana lor?

Am convingerea ca asemenea personalitate, chiar daca exista, chiar daca are bastonul de maresal in ranita, il tine acolo ascuns cu strasnicie si nu-l scoate afara. Personalitatea are destula intelepciune ca sa stie exact ce s-ar intampla daca l-ar arata la lume.

Camarila toata s-ar simti amenintata, baronimea s-ar revolta si insusi domnul Ciolacu si-ar vedea amenintat visul de aur in care se vede uns sef peste toti, la congres.

Ba chiar ar fi periculos sa spuna un singur cuvintel despre adevarata reforma, despre indepartarea celor cu probleme penale, despre desfiintarea Sectiei Speciale creata anume ca sa-i sperie ca un bau-bau pe magistratii pregatiti sa judece drept, despre abandonarea temelor legate de Justitie, despre restabilirea puterii institutiilor anticoruptie.

Cuvintelul ar fi destul ca domnul Ciulacu sa vada cum ii ia foc propria valiza. El pare insa prea pragmatic si prea prudent, ca sa faca una ca asta.

Arta de a te gudura la cine trebuie

De aceea, domnul Ciolacu s-a gandit sa se puna bine de pe acuma cu cei de care va depinde alegerea sa. O noua sedinta a conducerii partidului a convocat-o in cadru largit, cu presedintii consiliilor judetene, cu primarii marilor orase, cu toti cei care au un cuvant de spus in partid.

Si cu cine se putea el pune bine intai si-ntai? Ati ghicit, cu baronul cel mai influent, cu cel aflat chiar acum pe val, tocmai ales in fruntea feudei sale politice: Gabriela Firea. Imi dau seama ca domnul Ciolacu este mai dependent de Firea decat este ea de el, caci iata ce a putut rosti luni, la sedinta cu capeteniile vechi si noi:

“Va fac o marturisire, partidul nu a sprijinit PSD Bucuresti pe masura aportului pe care l-a avut Firea. Partidul putea si trebuia sa o sprijine pe Firea ca primar general. Cei care au condus acest partid puteau face mai mult pentru Bucuresti. A fost o temere a fostei conduceri PSD fata de primarul general.

Este al doilea cel mai votat om din Romania. Acest lucru trebuie recunoscut, este membrul de partid cel mai votat. Asta e motivul pentru care au incercat sa traga frana de mana si s-au temut de ascensiunea sa”.

Si trage o concluzie de legenda: “PSD trebuie sa recunoasca valoarea Gabrielei Firea”.

Sa-mi fie iertat, dar am senzatia ca omul care mai ieri se gudura la picioarele Vioricai s-a reorientat rapid si acum se gudura la picioarele Gabrielei Firea.

Nu ma deranjeaza ca se gudura, asta este treaba lor, dar nimic nu-mi dovedeste mai mult cat de departe este PSD de vreo reforma decat faptul ca membrii sai inca mai cred ca politica este arta de a sti la picioarele cui sa te guduri sau de a te lasa gudurat, dupa caz.

Despre ce vrei sa scriem?

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste continuarea acestui articol… .

Sursa/Ziare.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *