Ce se intampla cu dosarele VIP-urilor dupa “Marea eliberare” de la Inalta Curte

Procesele VIP-urilor condamnate definitiv si a caror pedeapsa a fost suspendata continua la Inalta Curte. Cel mai probabil magistratii vor anula sentintele definitive si vor rejudeca apelurile, deoarece motivul de nulitate a fost consfintit de decizia CCR, potrivit unor surse din magistratura.

La finalul rejudecarii apelului, este posibila orice solutie prevazuta in Codul de procedura penala: achitarea, incetarea procesului penal, condamnare, trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante. Exista insa riscul ca faptele sa se prescrie in aceste cazuri.

Nu in ultimul rand, si procurorii pot face contestatii in anulare in cazul sentintelor definitive in care Completurile de 5 judecatori au dat decizii de achitare.

Citeste si: Pentru VIP-urile eliberate acum exista riscul prescrierii. Judecator: Si procurorii pot face apel la achitari

Cine sunt primii “eliberati”

Completurile de 5 judecatori de la Inalta Curte au admis in principiu mai multe contestatii in anulare facute impotriva unor sentinte definitive si au decis suspendarea condamnarilor.

Elena Udrea, fost ministru al MDAR – condamnata la 6 ani de inchisoare in “Gala Bute”;
Tudor Breazu, fost secretar al Elenei Udrea – condamnat la 3 ani de inchisoare in “Gala Bute”;
Rudel Obreja, fost presedinte al Federatiei Romane de Box – condamanat la 5 ani de inchisoare in Gala Bute;
Alina Bica, fosta sefa DIICOT – condamnata la 4 ani de inchisoare pentru favorizarea faptuitorului;
Serban Pop, fost sef al Fiscului – condamnat la 5 ani de inchisoare pentru trafic de influenta in dosarul Alinei Bica;
Constantin Nita, fost ministru al Energiei – condamnat la 4 ani de inchisoare pentru trafic de influenta;
Dan Sova, fost ministru al Transporturilor – condamanat la 3 ani de inchisoare pentru trafic de influenta.

Informatiile esentiale

Tudor Breazu, Rudel Obreja, Constantin Nita si Dan Sova au fost pusi in libertate imediat dupa ce s-au dat sentintele.

Elena Udrea si Alina Bica sunt inchise intr-un penitenciar din Costa Rica, iar Serban Pop este intr-un penitenciar din Italia. Ei urmeaza sa fie pusi in libertate dupa ce avocatii acestora vor traduce sentintele Inaltei Curti si le vor depune in instanta.

Startul eliberarilor a fost dat miercuri seara de Completul nr 2. de 5 judecatori de la Inalta Curte care-l judeca si pe liderul PSD, Liviu Dragnea. Au fost eliberati: Nita, Sova, Pop, Bica si Obreja. Decizia a fost luata in unanimitate.

Pe de alta parte, judecatorii au respins contestatia in anulare facuta de fostul senator Marius Isaila, condamnat la 5 ani si 4 luni de inchisoare pentru trafic de influenta, deoarece era depasit termenul in care putea face aceasta cale de atac extraordinara.

Alte cereri in care diverse persoane condamnate definitiv au solicitat anularea condamnarii au fost amanate pentru luna ianuarie, cum ar fi cazul fostului europarlamentar Adrian Severin sau au fostului secretar general al MDAR, Gheorghe Nastasia, condamnat la 4 ani cu suspendare in “Gala Bute”.

Joi dupa-masa, Completul nr. 3 de 5 judecatori a decis eliberarea Elenei Udrea si a lui Tudor Breazu. Decizia a fost luata in majoritate.

Milionarul Horia Simu, condamnat definitiv la 4 ani de inchisoare, a depus joi dupa masa o contestatie in anulare la Inalta Curte.

Surse: Vor fi admise

Surse din magistratura au aratat ca cel mai probabil aceste contestatii in anulare vor fi admise, avand in vedere motivarea deciziei CCR in cazul completurilor de judecata. CCR a decis ca exista conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Inalta Curte, incepand cu anul 2014.

“Daca au suspendat executarea pedepselor, cel mai probabil vor admite contestatiile in anulare si vor dispune rejudecarea apelurilor. Nu exista vreun motiv pentru a nu suspenda, din moment ce, dupa admisibilitate, le vor admite pe fond. Odata cu admiterea pe fond a contestatiei in anulare, vor anula si mandatele de executare”, explica un judecator pentru Ziare.com.

Motivarea CCR nu lasa loc de interpretari

Potrivit acestuia, admiterea contestatiilor in anulare este o formalitate, data fiind motivarea deciziei CCR pe conflictul vizand constituirea completurilor de 5 judecatori.

Motivele de contestatie in acest caz au fost facute in baza articolul 426 din Codul de Procedula Penala, litera d) – cand instanta de apel nu a fost compusa potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate.

“Motivul de nulitate a hotararilor, in cazul de fata, nici nu mai poate fi combatut, intrucat a fost stabilit deja, definitiv si cu efect general obligatoriu, de Curtea Constitutionala”, arata sursa citata.

De altfel, in cazul Elenei Udrea si al lui Tudor Breazu, inclusiv procurorul DNA a pus concluzii de admitere a suspendarii executarii pana la judecarea pe fond. Magistratul a precizat ca nu credea ca “va asista la un prohod al ingroparii completului de 5”.

Se rejudeca apelul

Practic la urmatoarele termene urmeaza sa se judece contestatiile in anulare, iar instanta, daca gaseste contestatia intemeiata, desfiinteaza sentinta definitiva. Urmeaza apoi rejudecarea apelului.

Concret, se reia judecata din faza de apel a proceselor. Articolul 432 din codul de procedura penala explica ce se intampla: “La termenul fixat pentru judecarea contestatiei in anulare, instanta, ascultand partile si concluziile procurorului, daca gaseste contestatia intemeiata, desfiinteaza prin decizie hotararea a carei anulare se cere si procedeaza fie de indata, fie acordand un termen, dupa caz, la rejudecarea apelului sau la rejudecarea cauzei dupa desfiintare.”

Se reia judecata in apel si, la sfarsitul judecatii, este posibila orice solutie prevazuta in Codul de procedura penala: achitarea, incetarea procesului penal, condamnare, trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante.

Exista riscul prescrierii

Judecatorul Cristi Danilet a explicat pe Faceboook ca exista insa riscul prescrierii unor fapte si judecarea apelurilor ar trebui sa se faca mai rapid.

“Cred ca in situatiile cu mare interes public Consiliul Superior al Magistraturii si Inalta Curte de Casatie si Justitie trebuie sa gaseasca solutiile manageriale pentru ca procedurile reluate sa se desfasoare nu doar rapid, ci poate chiar de pe o zi pe alta, ca in Occident. Aceste cauze vor trebui solutionate definitiv in cel mai scurt timp pentru a se infaptui actul de justitie si ca imaginea sistemului judiciar sa fie restabilita”, conchide Danilet.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *