Cercetatorul care a publicat lista colaboratorilor Securitatii, pe care figura si Ioan Aurel Pop, este cercetat disciplinar de CNSAS

CNSAS a decis, marti, cercetarea disciplinara a lui Madalin Hodor, cercetatorul care a publicat listele cu presupusii colaboratori ai Securitatii in asa-numita Brigada Antiemigratie. Pe lista se regaseste numele presedintelui Academiei Romane, Ioan Aurel Pop.

“Fata de dezbaterea declansata in mediul public ca urmare a articolelor publicate de catre domnul Madalin Hodor – functionar in cadrul Directiei Investigatii, Colegiul CNSAS precizeaza ca articolele acestuia nu reprezinta punctul de vedere al Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, reflectand opinii personale”, se arata in documentul Colegiului.

Mai mult, institutia anunta ca au fost declansate cercetari administrative si disciplinare privind acest caz.

Lista publicata de Madalin Hodor

Cercetatorul acreditat CNSAS Madalin Hodor a publicat, in Revista “22”, o analiza ampla a Brigazii antiemigratie, intarita de Nicolae Ceausescu si mai mult, dupa ce Ion Mihai Pacepa a reusit sa fuga din tara.

Astfel, in februarie 1985, generalul-locotenet Aristotel Stamatoiu, seful Centrului de Informatii Externe (CIE, continuatorul DIE), a emis un ordin prin care le cerea tuturor unitatilor subordonate sa-si actualizeze situatia surselor aflate in legatura si sa transmita datele lor complete catre UM 0503 (Cartoteca CIE).

Drept urmare, la 13 mai 1985, UM 0225, unitatea care se ocupa de urmarirea emigratiei romanesti, a intocmit un tabel continand numele colaboratorilor pe care ii avea in legatura la acea data, tabel pe care l-a inaintat conform ordinului catre UM 0503.

Asa numita “Brigada Antiemigratie” se ocupa cu “contracararea actiunilor ostile RSR desfasurate de centrele de propaganda din strainatate.”

Printre cei 200 de oameni de pe respectiva lista se afla nume sonore ale intelectualitatii romanesti: istorici (Ioan Aurel Pop, Dan Berindei, Ioan Chiper, Radu Constantinescu), sociologi (Dorel Abraham, Stefan Costea), ziaristi (Cornel Nistorescu, Adrian Vasilescu, Mihai Pelin), filologi (Stefan Cazimir, Ion Coja, Ion Deaconescu), medici (Petre Ciobanu, Constantin Gorgos) si altii.

De departe cel mai cunoscut si actual nume este cel de la pozitia 149: Pop Aurel Ioan, “n. 01.01.1955, Sintioara, jud. Cluj, istoric, Universitatea Cluj-Napoca”. Acesta a devenit recent presedinte al Academiei Romane. Profesor universitar, doctor in Istorie, membru corespondent al Academiei de Stiinte, Litere si Arte (Paris) din 1999, membru titular al Academiei Romane din 2010 si membru al Academiei Europene de Stiinte si Arta (Salzburg) din 2013 a primit, in 2015, Ordinul National “Steaua Romaniei” in grad de Cavaler.

Intr-un scurt dialog cu Ziare.com, academicianul Ioan Aurel Pop a negat orice acord semnat cu Securitatea si, mai mult, a mentionat ca, in perioada comunista, nu i se aprobau plecarile in Europa occidentala, pentru a fi putut lua macar legatura cu diaspora.

“Am vazut ca in dreptul numelui meu scrie “NU”. Stiu, din ce am citit dupa 1989, ca aceasta directie se ocupa cu dezbinarea emigratiei romane, dar in momentul acela, cand profesroul Pascu mi-a cerut materiale de istorie si nu altceva, mi s-a parut onorant si onorabil”, a explicat Ioan Aurel Pop, recent ales presedinte al Academiei Romane.

La pozitia 197 din tabel figureaza un alt nume, deloc mai putin important: Vasilescu Adrian, “n. 23.06.1936, Falesti, ziarist, Scanteia”, consiler astazi al guvernatorului BNR, Mugur Isarescu.

In ceea ce priveste natura activitatii desfasurate de ofiterii care lucrau acolo, singura deosebire fata de ceea ce faceau colegii lor de la directiile interne consta in faptul ca “tintele” nu erau romanii din “marele penitenciar RSR”, ci aceia care reusisera sa fuga din el, scrie Hodor.

Fuga lui Pacepa din 1978 a determinat necesitatea reorganizarii intregului “spionaj” comunist si astfel din fosta Brigada “F” (V3) a DIE (Directia de Informatii Externe – n.red.) au fost desprinse sectoarele 1-3, care au constituit nucleul noii unitati. Ea va figura in organigrama CIE sub numele de “Sectia a IV-a Emigratie”.

Conform notei interne nr. 00425/28.04.1980, ca urmare a “orientarilor” primite de la Nicolae Ceausescu, unitatea s-a aflat de la data respectiva sub coordonarea directa a celebrului Nicolae Plesita (general-locotenent, adjunct al ministrului de Interne si sef al CIE), o dovada a importantei acordate “preocuparilor” ei.

De ce e important sa cunoastem si dimensiunile, si nuantele, si detaliile intregii masinarii a Securitatii?

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *