Covasna: Colindători din țară, jocuri cu măști, capre și urși, la festivalul ”Crăciunul la români” de la Sfântu Gheorghe (FOTO)

Grupuri de colindători și păstrători de tradiții din Argeș, Sibiu, Harghita, Prahova și Covasna au participat la cea de-a 27-a ediție a Festivalului de colinde și obiceiuri de iarnă “Crăciunul la români”, care s-a încheiat, duminică, la Sfântu Gheorghe.

fd239f43-83bc-46cd-9ba9-a9f2694f4c03

Câteva dintre cele mai frumoase și cunoscute colinde românești, printre care “Florile dalbe”, “O, ce veste minunată” și “Iată vin colindători”, s-au făcut auzite în Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe, dar și în centrul municipiului unde a avut loc un spectacol în aer liber, ce a inclus și jocuri cu măști, capre și urși.

Printre participanți s-a numărat și ansamblul “Colinda” din satul Mățău, comuna Mioarele, județul Argeș, invitat pentru al patrulea an la acest festival.

“Satul Mățău se află la o distanță de șapte kilometri de Câmpulung (…), iar ansamblul nostru va împlini în curând 40 de ani, o vechime care exprimă prețuire față de valorile folclorice din zonă, dar și dorința și preocuparea de a prezenta folclorul muscelean (…) De Crăciun noi colindăm prin toată țara, dar am fost și peste hotare, în Republica Moldova, în Bulgaria, Belgia și Anglia și am colindat la ceas de sărbătoare (…) Cu vremea am strâns trei generații în acest ansamblu și ne luptăm să creștem și cea de-a patra generație, care se apropie de clasa zero (…) Anul acesta am adus la festival un dans al măștilor, al urșilor și al caprelor, dar și un cerb, conform unui colind pe care l-am cules și care, cred eu, se bucură de o anumită priză în spectacolul nostru (…) În județul Covasna sunt oameni deosebit de atenți și ospitalieri (…) Este pentru a patra oară când venim și ne simțim aici ca acasă”, a declarat pentru AGERPRES, profesorul Cezar Neacșu, care coordonează ansamblul din anul 1971.

Printre cei care au cucerit publicul s-au numărat și membrii grupului de datini și obiceiuri “Răzeșii” al Centrului Cultural Tupilați, județul Neamț, care au impresionat, de asemenea, prin frumusețea portului popular.

“Suntem pentru a 22-a oară la acest festival, am venit cu un grup de colindători, cu jocul măștilor, jocul căpriței și hora de Anul Nou (…) Am reușit să păstrăm tradițiile prin intermediul șezătorilor pe care le organizăm la Centrul Cultural, unde avem și un muzeu. Aici ne adunăm în fiecare săptămână pentru repetiții, avem o colaborare foarte bună cu școala, cu biserica și așa reușim să ducem aceste obiceiuri mai departe (…) Cred că cele mai frumoase obiceiuri din zona Neamțului sunt jocul căpriței, jocul căiuților și Irozii. În aceste jocuri sunt antrenați și cei mai bătrâni, care încă mai dansează, dar în special tinerii (…) Costumele le procurăm de prin sate, avem și costume foarte vechi, scoase din lada de zestre, cum se spune, dar și costume noi”, a afirmat Romică Leonte, directorul Centrului Cultural Tupilați.

Printre cele mai impresionante momente ale festivalului a fost recitalul ansamblului “Plaiuri tulgheșene” din comuna Tulgheș, județul Harghita, coordonat de Lăcrămioara Pop, care a prezentat câteva colinde mai puțin știute, de o sensibilitate și o trăire aparte.

“Noi, în zona Tulgheș, am avut noroc că s-au mai păstrat și obiceiuri tradiționale și costume populare. (…) Eu pe toți i-am învățat să meargă la bunici să caute ce purtau ei când erau copii, pentru că straiele astea românești care au fost făcute acasă, începând cu pusul în pământ al seminței de in sau cânepă, sunt foarte rezistente. Și costumul de pe mine are peste 70-80 de ani cel puțin, e tot din Tulgheș și l-am primit de la o femeie care mi l-a dat observând că am recondiționat și o cămașă de la 1876, care era foarte spartă (…) Toți copiii din ansamblu nu au alte costume decât alea de la bunica, străbunica și așa mai departe (…) Ne este mai greu cu bundițele, astea se fac mai greu, pentru că au murit meșterii și se făceau foarte complicat, dar am recondiționat foarte multe. Câte le-am găsit, pe toate le-am recondiționat. Deci, costumele noastre sunt foarte vechi, cred că cel mai nou are 60 de ani. Așa că ne-a fost ușor, pentru că le-am găsit în vatra satului”, a mărturisit Lăcrămioara Pop.

Potrivit acesteia, obiceiul caprei din Tulgheș, dar și costumația, au o semnificație ascunsă.

”Noi chiar ne mândrim cu obiceiul caprei de la noi, de la Tulgheș, care este altfel decât oriunde în țară (…) La noi capra nu e în poziție verticală (…), la noi capra este făcută tot pe un țol, dar joacă îndoită în două și cine joacă rolul caprei, apoi ăla trebuie să aibă spinare bună, pentru că nu are voie să se ridice cât durează jocurile, vreo 5-6 jocuri cu pași diferiți (…) Capra este împodobită cu batiste cusute de mână și, bineînțeles că e plină de tricolor, pentru că noi, în zona aceasta, aici, am fost ocupați de străini și am ascuns tricolorul pe unde am putut, prin florile de pe cămașă ori în bârnețele (brâul — n.r.) de la catrință și așa mai departe. Și atunci noi cu atât mai mult ne străduim să păstrăm și să dovedim că am fost. Peste noi au trecut furtuni, ne-am îndoit până la pământ, dar când o trecut furtuna ne-am ridicat și ne-am înălțat și mai mândri, ca pădurile”, a adăugat Lăcrămioara Pop.

Președinta Fundației “Mihai Viteazul”, prof. Maria Peligrad a declarat că tradițiile reprezintă un element vital pentru păstrarea identității naționale, iar acest festival, inițiat în urmă cu 27 de ani, sunt un prilej de bucurie în așteptarea nașterii Domnului, dar și un prilej de a arăta cât de frumoase sunt colindele și obiceiurile românești de iarnă.

“Ne mândrim cu tradițiile noastre și dorim să arătăm și altora ceea ce avem noi mai valoros, dar mai ales dorim să ne arătăm nouă înșine cât suntem de bogați prin ceea ce am moștenit de la străbuni (…) Și dacă am primit ceva bun și folositor pentru neam, care să ne unească și să ne adune, să ne întărească sufletul și credința ortodoxă, trebuie să lăsăm și noi mai departe copiilor noștri. Așa s-a născut în 1991 acest festival (…) și, iată, suntem la a 27 ediție și ne bucurăm de fiecare dată de oaspeți dragi”, a declarat Maria Peligrad, organizatoarea manifestării.

Festivalul, care s-a încheiat duminică, s-a desfășurat pe parcusul întregii săptămâni și a inclus, printre altele, o serie de miniconcerte de colinde la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe, susținute de aproape 500 de copii de la mai multe unități de învățământ din oraș, un spectacol de gală și concerte de colinde în mai multe parohii ortodoxe din județ.

AGERPRES/(A — autor: Oana Mălina Negrea, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Gabriela Badea)

Sursa | Agerpres
https://www.agerpres.ro/cultura/2017/12/10/covasna-colindatori-din-tara-jocuri-cu-masti-capre-si-ursi-la-festivalul-craciunul-la-romani-de-la-sfantu-gheorghe-foto–17-47-05

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *