Cum s-au transformat promisele spitale regionale în spitale pentru nepoții noștri

Doi ani la rând fostul comisar Corina Crețu a tras de mânecă guvernul PSD-ALDE să depună documentația pentru proiecte care pot fi realizate cu fonduri europene. Și, pe lângă infrastructura rutieră, cel mai mult s-a bătut moneda pe spitalele regionale. Dar îndemnurile și criticile de la Bruxelles au rămas la Bruxelles, Palatul Victoria a fost bine antifonat. Auzea doar vocile venite dinspre șoseaua Kiseleff. Drept urmare, spitalele regionale, primele dintre ele, vor apărea, cu puțin noroc, abia în 2027, după ce inițial fuseseră amânate pentru 2023. Deci, vor fi spitale pentru nepoții noștri.

Spitalele regionale sunt proiecte despre care a început să se vorbească în urmă cu aproape 5 ani. În 2015 se semna un acord de finanțare, în 2016 PSD promitea că din 2017 începe construcţia. Acum, însă, ne uităm în zare spre 2027, deci cel puțin 10 ani de întârziere.

Dezvăluirile au fost făcute într-o postare a Corinei Crețu pe pagina ei de Facebook şi se referă la cele trei spitale mult promise: din Iaşi, Cluj şi Craiova. 

Citiți și: Sorina Pintea, mesaj dur după ce Corina Creţu a anunţat că se amână spitalele regionale: Ştie foarte bine cum au decurs lucrurile

Pentru Guvernul PSD este însă ceva obișnuit. La fiecare mare proiect a apărut câte ceva. Ba s-a schimbat planul, ba nu erau bani. Puterea și-a găsit mereu scuze pentru justifica alterarea proiectelor și să evite fondurile europene.

La un moment dat, au venit cu argumentaţia că fondurile europene de 150 de milioane de euro nu ajung pentru proiectul a două spitale care ar necesita 1,3 miliarde. Însă nici măcar nu au cerut aceste fonduri. De la Bruxelles ofertele au curs, deși Comisia Europeană a constatat că suma necesară pentru cele trei spitale este semnificativ mai mare decât bugetul prevăzut inițial.

În plus, comisarul pentru politică regională a transmis de mai multe ori României că, în cazul în care ţara noastră dorește mai mulți bani pentru cele trei spitale regionale, atunci ea este deschisă și așteaptă documentația pe care o va soluționa în regim de urgență la Bruxelles.

Deşi a existat posibilitatea de a suplimenta fondurile europene pentru spitale, Bucureştiul nu a cerut niciun cent. Și acum, suma este tot cea stabilită în 2015. Şi asta arată clar cum puterea de la Bucureşti a vrut să evite fondurile europene și controlul pe care îl implică folosirea banilor europeni.

A fost tot timpul aruncată soluția parteneriatului public-privat, care era foarte avantajoasă din perspectiva intereselor – alegerea firmei nu trebuia justificată și nici preţul.

Însă când astfel de planuri s-au năruit, au ieşit la iveală întârzierea şi modul defectuos în care autorităţile de la Bucureşti au manageriat proiectele. În stilul ăsta, cu întâzieri de decenii.

(sursa: Business Club)

Citiți și: 

Jurnal economic: Bilanțul guvernării Dăncilă dă cu minus

ANALIZĂ Digi24: PSD a lăsat bugetul țării pe butuci. Ce „pietre de moară” au rămas în urma guvernului Dăncilă

Reforme înghețate. Cifrele cu picioare scurte ale guvernării Dăncilă (analiză Business Club)

Editare web: Luana Păvălucă

Citeste continuarea acestui articol… .

Sursa/Digi24/Sanatate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *