Cum să te descurci cu dezamăgirea de a nu fi primit într-o familie la care ții? – interviu cu ambasadorul Macedoniei de Nord

Macedonia de Nord şi Grecia au reuşit acum 2 ani să acorde lumii o lecţie de diplomaţie. Au semnat acordul de la Prespa, mai exact au lămurit cea mai mare problemă pe care cele două ţări o aveau de împărţit: numele pe care poate să îl aibă micul stat din Balcanii de Vest. Acest efort a avut şi un scop, Macedonia de Nord vrea să înceapă discuţiile de aderare la Uniunea Europeană. Doar că pentru moment situaţia este departe de a fi aşa cum îşi doresc nord-macedonenii.

„Dintotdeauna, Macedonia de Nord, chiar şi după ce şi-a câştigat independenţa d fosta Iugoslavie, orientarea ei a fost pro-occidentală, a fost către integrarea NATO şi UE cât mai repede. Nu cred că ţara noastră are un interes pentru state precum Rusia sau China”, spune ambasadorul Macedoniei de Nord la București, Gabriel Atanasov, într-un interviu acordat emisiunii „Pașaport diplomatic”.

Balazs Barabas, jurnalist Digi24: Stăm de vorbă cu ambasadorul Macedoniei de Nord, care vorbeşte foarte foarte bine româneşte. Vă rugăm să ne explicaţi cum aţi ajuns să vorbiţi atât de bine limba noastră.

Gabriel Atanasov, ambasador al Macedoniei de Nord în România: Aş spune că am avut norocul să vorbesc această limbă pentru că mama mea s-a născut la Bucureşti şi am avut ocazia să învăţ această limbă acasă. Însă n-am făcut niciodată şcoală în română, am vizitat Bucureştiul şi România de mai multe ori înainte, chiar pot să spun şi în fiecare an în tinereţea mea şi în copilăria mea, având aici familia, bunici, deci aş spune că am avut noroc. Am avut noroc, am învăţat paralel limba română, precum şi limba franceză, pentru că am avut norocul să trăiesc şi la Paris, în Franţa. Sunt limbi care îmi plac foarte mult şi care au folos în ziua de astăzi. Când eram mai tânăr, nu-mi dădeam seama care este folosul limbii române, dar astăzi sunt sigur şi ştiu care este folosul limbii române.

Cum să te descurci cu dezamăgirea de a fi refuzat

Macedonia de Nord şi Grecia au reuşit, în urmă cu doi ani, să pună punct unei probleme vechi de 27 de ani: cine are voie să folosească numele Macedonia şi în ce condiţii? Această dispută între vecini a fost unul dintre principalele motive pentru care statul din Balcanii de Vest nu putea fi acceptat să înceapă discuţiile de aderare la Uniunea Europeană. Cei 2 milioane de locuitori ai Macedoniei de Nord au fost însă dezamăgiţi anul trecut, când un grup de ţări, coordonat de Franţa, a refuzat să le acorde acest privilegiu.

***

Balazs Barabas: Anul trecut Uniunea Europeană a anunţat, contrar aşteptărilor şi a promisiunilor, că nu va începe discuţiile de aderare cu Macedonia de Nord şi cu Albania. Ceea ce a provocat o surpriză printre multe ţări europene şi a fost un şoc, presupun, să-mi spuneţi dvs, pentru ţara dvs şi pentru Albania. Ce planuri are acum Macedonia de Nord?

Gabriel Atanasov: Aveţi dreptate, a fost o decepţie pentru macedoneni, albanezi şi toate popoarele care trăiesc în Macedonia de Nord. Ne-am aşteptat la o începere a negocierilor cu Uniunea Europeană, mai ales după reformele care au fost conduse de guvern. În schimb, am înţeles şi mesajul care a venit din partea Uniunii Europene, mai ales a unei ţări precum Franţa şi poziţia preşedintelui Macron, că trebuie rezolvate întâi nişte lucruri în Uniunea Europeană, să existe o nouă metodologie care va ajuta mai uşor, să zicem, procesul să continue pentru aderare al ţărilor din Balcanii de Vest. Şi noi am primit acest mesaj pe de o parte, cu o doză de decepţie, dar pe de altă parte, ca o motivaţie ca să continuăm cu reformele şi să aşteptăm o decizie pozitivă în anul acesta. Ceea ce credem că este o chestie optimistă poate, dar este şi foarte real.

Un elev silitor. Consens politic pentru aderare

Dezamăgirea pe care au suferit-o nord macedonenii când Uniunea Europeană le-a respins începerea discuţiilor de aderare, nu îi face să renunţe la planul lor de a deveni stat membru al blocului comunitar. Ţara are încă probleme mari provocate de corupţie, dar pentru că vrea un drum european, îşi face în continuare temele date de Europa.

Balazs Barabas: Pe plan politic, primul ministru macedonean a spus că nu mai avem timp de pierdut, şi chiar a şi demisionat, pentru a înlesni alegerile anticipate din aprilie. Acest lucru nu creează instabilitate politică?

Gabriel Atanasov: Aş zice că nu, nu creează. Adevărul este că după decizia Consiliului din octombrie, partidele politice din Macedonia de Nord au avut o reuniune cu preşedintele ţării, la care s-a ajuns la un consens între partidele politice. Foarte important pentru viitorul ţării noastre este că toate partidele sunt de acord că trebuie să continuăm către Uniunea Europeană şi să ne străduim să devenim ţară membră, şi pe de altă parte că sunt necesare alegeri anticipate pentru a dovedi că politica dusă până acum ne duce în această direcţie. Tocmai prin acest fapt putem spune că peisajul politic al Macedoniei este foarte favorabil pentru integrarea Macedoniei de Nord în Uniunea Europeană, chiar dacă a fost o decizie nefavorabilă luată în octombrie, iar pe de altă parte, aşteptăm alegerile în aprilie ca să avem un guvern care va continua cu îndeplinirea ţintelor strategice pe care le are Macedonia: UE şi NATO.

Balazs Barabas: Există vreun partid în ţara dvs care spune că nu, noi nu vrem în Uniunea Europeană?

Gabriel Atanasov: Nu am auzit până acum un partid să declare acest lucru, că nu vrea în UE.

Macedonia de Nord nu crede în Rusia și China

Respinse momentan de Uniunea Europeană, statele din Balcanii de Vest pot cădea foarte uşor sub sfera de influenţă a altor puteri mondiale. Europa riscă să piardă avantajul pe care îl are acum în regiune, în faţa statelor precum Rusia şi China, dispuse să câştige oricând competiţii geopolitice internaţionale.

Balazs Barabas: Deci avem o situaţie în care Uniunea Europeană sau anumite ţări din UE, chiar dacă nu se opun, dar spun că trebuie amânată puţin integrarea acestor două ţări în Uniune, dar pe de altă parte Rusia şi China par să fie foarte interesate în a fi tot mai prezente în această regiune. Este ţara dvs interesată de această posibilitate?

Gabriel Atanasov: Dintotdeauna, Macedonia de Nord, chiar şi după independenţă, după 1991, după ce şi-a câştigat independenţa din cadrul fostei Iugoslavii, orientarea ei a fost prooccidentală. A fost către integrarea în NATO şi UE cât mai repede, aţi văzut cât timp a trecut de atunci până a ajunge să devină ţară membră NATO, chiar acum aşteptăm să fie ratificat şi protocolul în Spania şi cu asta se încheie de fapt şi tot procesul. Noi nu vedem că poate să fie o politică care poate fi dusă în altă parte, altă zonă. Dar dacă există o lipsă de exemplu de o prezenţă puternică a Uniunii Europene la noi şi tocmai de asta noi vrem cât mai repede să devenim ţară membră UE, poate alte ţări vor găsi un interes în zona aceasta. Dar în principiu, nu cred că în ţara noastră a fost sau este un interes pentru ţări ca Rusia sau China. Din punct economic da, dar din punct de vedere politic, orientarea noastră e foarte clară.

Balazs Barabas: Din punct de vedere economic este vital pentru orice ţară să aibă rezerve de gaz suficiente şi să aibă surse de alimentare, iar Rusia este foarte dispusă din acest punct de vedere să ofere gaz Macedoniei de Nord prin conducta TurkStream. Va reprezenta aceasta o dependenţă poate prea puternică de Rusia?

Gabriel Atanasov: Noi avem interesul să avem o gazificare, bineînţeles este important să avem un mod de a… nu numai pentru industrie, dar şi pentru populaţia noastră, să avem o sursă ieftină de energie. Acum, toate deciziile pe care le ia ţara noastră, le ia în acord cu cele ale UE. Eu văd că acest proces va merge într-o consolidare cu ţările UE şi cu ţările NATO, fiind parte a NATO. Sper că în acest sens se va conduce şi această treabă cu gazificarea.

Cum se rezolvă o dispută cu un vecin

Acordul de la Prespa a fost o lecţie de diplomaţie pe care Macedonia de Nord şi Grecia au predat-o lumii. Era o ceartă între cele două ţări legată de numele pe care macedonenii puteau să-l folosească pentru statul lor. După ce diplomaţia a reuşit să invingă emoţiile pentru care popoarele balcanice sunt renumite, grecii au acceptat ca ţara vecină lor să se numească Macedonia de Nord.

Balazs Barabas: Pentru integrarea în UE ţara dvs sau oricare altă ţară care doreşte să adere la Uniune are nevoie de aliaţi, aliaţi puternici în interiorul Uniunii. Pentru Macedonia de Nord un astfel de aliat poate fi Grecia, ţară vecină, ţară importantă, dar până de curând a existat o dispută între cele două ţări, privind denumirea ţării Dvs, care s-a soluţionat până la urmă cu un acord încheiat acum doi ani. Luna trecută însă premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că a făcut totul ca să blocheze acordul în cursul negocierilor, iar acum face eforturi ca să soluţiioneze aspectele problematice ale acestui acord. Deci toate acestea înseamnă că nu s-a soluţionat până la urmă în mod mulţumitor această problemă?

Gabriel Atanasov: Eu aş spune că această problemă este soluţionată şi că este un proces care probabil nu va fi reversibil, chiar dacă prim-ministrul Greciei a avut nişte declaraţii înainte probabil de alegeri, au fost în scop electoral, dar…

Balazs Barabas: Le-a făcut luna trecută, în decembrie.

Gabriel Atanasov: Bine, dar oricum, cred că el este de acord cu acest acord. Se implementează, aşa cum este prevăzut, este foarte important şi după părerea noastră Grecia este prima ţară care de fapt are rolul de a ne susţine în ceea ce dorim să obţinem, integrarea în UE. Precum vedeţi, noi respectăm acordul, denumirea ţării noastre, Macedonia de Nord. Prin acest mod, de fapt, uşile spre NATO au fost deschise, nu văd de ce să nu fie deschise şi spre Uniunea Europeană în continuare prin acest acord, şi nu numai acordul cu Grecia, dar şi acordul cu Bulgaria a fost foarte important, ca să se deblocheze aceste procese.

Balazs Barabas: Aşa cum percepeţi dvs aceste discuţii sunt mai mult la nivel politic şi mai puţin la nivelul populaţiei, sau invers?

Gabriel Atanasov: Au fost la nivel politic, să zic, pentru că relaţiile dintre popoare au fost dintotdeauna bune. Nu pot să spun că relaţiile înainte, când nu aveam soluţionată problema cu numele, că au fost mai rele decât acum. Populaţia dintotdeauna din partea noastră a mers în Grecia, merg în continuare, Grecia e o uşă spre Uniunea Europeană, Salonicul e la doar 200 de km de capitala Macedoniei de Nord, Skopje. Relaţiile întotdeauna au fost bune, Grecia e printre investitorii cei mai importanţi din ţara noastră, a fost o chestie politică mai mult, aş zice, iar contactele şi relaţiile dintre popoare eu zic că sunt la un nivel foarte mare.

Alimentarea cu gaz, o soluție pentru reducerea poluării

Balazs Barabas: A apărut de curând un raport interesant privind problemele ecologice din regiune, şi în aceasta se arată că în patru ţări, inclusiv a dvs, nivelul de poluare este foarte ridicat, ceea ce poate afecta şi alte ţări, pentru că poluarea nu se opreşte la graniţe. Cum încearcă ţara dvs să rezolve această problemă, dependenţa de cărbune şi substanţe fosile?

Gabriel Atanasov: Este foarte important să avem o abordare importantă către poluare, pentru că poluarea este dăunătoare, bineînţeles, peste tot, afectează sănătatea populaţiei. Este adevărat că poluarea este importantă în ultima vreme, mai ales în timpul iernii, când se folosesc diferite metode de a se încălzi în casele particulare, dar tocmai de asta gazele sunt foarte importante. Şi cred că guvernul face eforturi mari ca să rezolve acest lucru, ca să schimbăm modul de a folosi energiile şi asta e un proces care trebuie… probabil că prin acest lucru şi prin alte măsuri, bineînţeles în industrie, filtre diferite care se pot folosi, nişte subvenţii din partea guvernului pentru a schimba nişte maşini care sunt mai vechi, precum a fost şi în România şi mai continuă, mi se pare, programele precum Rabla… Deci începând cu 1 ianuarie anul acesta au intrat în vigoare nişte ajutoare din partea guvernului, subvenţii pentru a schimba, dar probabil că efectele mai importante se vor vedea când va fi şi zona noastră alimentată cu gaz.

E foarte important să nu intre scepticismul în populația noastră. România, un exemplu

România a susţinut Macedonia de Nord, în perioada preşedinţiei sale la Consiliul Uniunii Europene şi continuă să o sprijine. De altfel, modelul nostru de integrare este folosit acum de macedonenii de nord ca să reuşească şi ei. Este nevoie însă şi de multă înţelegere din partea altor state membre UE pentru ca Europa Unită să nu rămână doar un slogan.

Balazs Barabas: Revenind la chestiunea integrării, cum vedeți eforturile României din perioada preşedinţiei la Uniunea Europeană privind aspiraţiile Macedoniei de Nord la integrare şi cum vedeţi, pe de altă parte, interesul strategic al Europei, până la urmă, ca să accepte doi membri care au făcut eforturi foarte mari ca să îndeplinească aceste deziderate ale Uniunii?

Gabriel Atanasov: Aş vrea să spun că noi am fost mulţumiţi cu abordarea României în timpul preşedinţiei, pentru că a avut în agenda sa şi lărgirea UE, mai ales cu ţările din zona noastră din Balcani. A făcut probabil cât poate şi guvernul pe timpul respectiv şi România ca ţară. Momentul poate n-a fost ca să avem şi ceva mai concret. Eu personal, fiind ambasador aici, m-aş bucura foarte mult dacă am avea o dată pentru a începe negocierile tocmai în timpul preşedinţiei române, dar oricum a făcut nişte eforturi importante. Probabil că şi politicienii români îşi dau seama că poate puteau să facă şi mai mult sau eventual şi mai puţin, dar oricum noi ştim că România a avut bune intenţii.

De fapt nu există altă ţară care a devenit membru chiar recent, care poate să cunoască ce înseamnă pentru ţări ca ale noastre să devenim membre ale UE.

Pe de altă parte, dacă mă întrebaţi dacă a fost o greşeală strategică, aş spune că poate ar trebui să ne gândim şi la eforturile pe care le fac ţări mici ca ale noastre. Eforturile mai ales în reformele care se conduc când e vorba de sentimente naționale, cum este numele ţării de exemplu, şi acordurile care s-au făcut. Prin faptele pe care noi le-am condus şi le-am făcut puteau să reprezinte un exemplu şi sunt un exemplu şi pentru celelalte ţări din zonă care au probleme bilaterale. Pentru că nu ne putem integra în UE fără să rezolvăm problemele bilaterale care le avem. Mai ales cu ţări care sunt deja în club, care sunt membre UE şi NATO. Deci pe de altă parte, ar trebui să existe un sentiment şi să fie valorificat şi apreciate eforturile în acest sens, când se fac nişte concesii din acestea, tocmai pentru a ne integra în UE.

Dacă cumva nu se dă un semn pozitiv pentru aceste reforme, cum puteţi să explicaţi celorlalte ţări că trebuie să facă aceiaşi paşi, aceleaşi eforturi cum le-am făcut şi noi? Deci asta este ideea.

Şi pe de altă parte, e foarte important să nu intre scepticismul în populaţia noastră, mai ales printre tineri. Pentru moment încă nu există un scepticism şi e foarte bine, pentru că majoritatea populaţiei e favorabilă la UE, iar lucrul cel mai important e că toate partidele politice sunt în favoarea, pentru integrarea în UE. De fapt asta a fost şi consensusul pentru alegerile anticipate în aprilie anul acesta.

O dată pentru aderare, cea mai mare dorință a momentului

Balazs Barabas: În acest moment în care s-a dezechilibrat puţin această situaţie, această relaţie dintre Macedonia de Nord şi UE, care estimaţi că ar fi răspunsul mulţumitor pentru ţara dvs care ar prezenta un fel de optimism pentru un viitor pe perioadă medie, să spunem.

Gabriel Atanasov: Pentru noi este foarte important întâi să se pună de acord şi Comisia Europeană, să vină cu o propunere, având în vedere şi poziţiile Franţei, ale preşedintelui Macron, ca să avem un proces care va fi şi pentru noi important, în sensul că ştim că într-o zi vom deveni ţară membră a UE. Deci, după ce se pun de acord, se pune de acord această metodologie nouă care a fost propusă, nouă ne convine, pentru că e pentru interesul nostru să avem reformele necesare îndeplinite, şi noi continuăm să le ducem, dar măcar o să ştim atunci când o să obţinem o dată pentru începerea negocierilor, procesul a început deja şi o să vină ziua în care vom deveni ţară membră. Noi sperăm sincer că acum, la începutul anului 2020 în timpul preşedinţiei croate la UE, poate vor fi semnale mai pozitive în sensul în care metodologia se va pune pe masă şi vom şti exact care sunt regulile jocului, pentru că asta e foarte important. Important este să aveţi o viziune cum va arăta UE peste 10-15 ani. Chiar dacă procesul durează în loc de 7, 10 ani sau cât va dura. Dar este important să fim pe linia dreaptă. Pentru că aceasta este orientarea noastră.

Editare web: Luana Păvălucă

Citeste continuarea acestui articol… .

Sursa/Digi24/Externe

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *