Dacian Cioloș și Dan Barna, la strâns de semnături în centrul Sibiului, pentru listele de candidați la europarlamentare din partea Alianței 2020 USR PLUS

Andrei Lupu, membru al Biroului Național PLUS, atrage atenția asupra consecințelor juridice pe care le poate avea confirmarea de către Ministerul Justiției a existenței proiectului de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedura Penală, după ce, într-un răspuns oficial transmis, la cererea PLUS, Curții de Apel București, instituția a admis faptul că „există numai în analiză posibilitatea elaborării” unui astfel de proiect de act normativ.
„La doar câteva ore după ce reprezentanții Ministerului Justiției au depus în fața Curtii de Apel București un act oficial prin care au confirmat că nu există, în acest moment, niciun proiect redactat de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedura Penală, G4Media.ro a publicat, pe surse, informația potrivit căreia Ministerul Justiției a trimis spre avizare la CSM un astfel de proiect.Fapta, dacă se confirmă oficial, este una cât se poate de gravă și constituie infracțiunea de fals în declarații, pedeapsa fiind închisoarea. Mai mult, ea reprezintă un simbol al abordării instituției în raport cu instanțele din România, acestea fiind dispuse să inducă în eroare instanțele judecătorești. PLUS a inițiat cu mai mult timp în urmă un proces împotriva Ministerului Justiției prin care îi solicită oficial să pună la dispoziția publicului orice acte premergătoare adoptării unei ordonanțe de urgență pentru modificarea legislației penale. Atașăm în continuare răspunsul transmis instanței de către Ministerul Justiției: «Având în vedere adresa prin care instanța solicită Ministerului Justiției să comunice, până la termenul din 22.03.2019, dacă există acte prealabile care vizează adoptarea unor ordonanțe de urgență pentru modificarea Codului penal, al Codului de procedură penală, inclusiv acte prealabile cu privire la aplicarea unor ordonanțe de urgență în vederea amnistiei și grațierii, menționăm că la nivelul Ministerului Justiției nu au fost emise acte prealabile cu acest obiect. La nivelul direcției de specialitate din cadrul Ministerului Justiției există numai în analiză, posibilitatea elaborării unui proiect de act normativ de modificare a Codului Penal și de Procedură Penală, ce vizează punerea în acord a reglementărilor actuale cu deciziile Curții Constituționale, iar în ceea ce privește amnistia și grațierea, nu există în procedură de elaborare, dezbatere sau avizare, vreun proiect de ordonanță în acest sens.Totodată, menționăm că aspectele învederate în cuprinsul adresei de răspuns nr. 2/108524/30.01.2019 referitoare la petiția formulată de Partidul Libertate Unitate și Solidaritate – PLUS își păstrează valabilitatea și în prezent». Mai mult, după ce puterea PSD-ALDE încearcă să lovească în independența justiției din Parlament, acum, în cadrul procesului inițiat de PLUS, a limitat și posibilitatea instanței de a verifica existența unui astfel de proiect. Fapta poate fi considerată un act de obstrucționare a justiției, sancționabil de asemenea cu închisoarea”, susține Andrei Lupu.
După ce PLUS a obținut în instanță confirmarea oficială că Tudorel Toader pregătește o OUG pentru modificarea Codurilor penale, G4Media.ro a publicat informația, pe surse, potrivit căreia Ministerul Justiției deja a trimis spre avizare la CSM un proiect de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.
Una dintre modificările prevăzute în proiectul de OUG privește schimbarea Articolului 155 din Codul Penal, prin care se propune reducerea masivă a termenele de prescripție, adică vine în ajutorul celor urmăriție penal sau judecați:
Art. 155 – (1) Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe pentru fiecare faptă și persoană prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului în cadrul procesului penal(2) După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripție.(3) Prescripția înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție prevăzut în art. 154 este depășit cu încă jumătate(4) Admiterea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal face să curgă un nou termen de prescripție a răspunderii penale, cu respectarea dispozițiilor alin (3)
Cum îl ajută pe Liviu Dragnea reducerea termenului de prescripție în dosarul angajărilor fictive?Potrivit specialiștilor consultați de G4Media.ro, lui Liviu Dragnea i se va aplica cel mai probabil noul cod penal modificat, potrivit principiului legii penale celei mai favorabile. Aceasta înseamnă că termenul de prescripție este de 16 ani pe reglementările actuale. Însă OUG pregătită de Tudorel Toader modifică calculul prescripției. Nu va mai fi 8 ani + încă o dată, adică 8 ani = 16 ani, ci va fi 8 ani + jumătate, adică 4 ani = 12 ani.
Dacă Instanța consideră că termenul de prescripție curge din iulie 2006, data primirii primului salariu ilegal de secretarele PSD angajate la Protecția copilului Teleorman, la presupusa instigare a lui Liviu Dragnea, atunci termenele de prescripție specială vor fi:
pe actuala lege: 8 ani + 8 ani = 16 ani, deci iulie 2022
dacă intră în vigoare OUG pregătită de Tudorel Toader: 8 ani + 4 ani = 12, deci iulie 2018.
Mai mult, acest proiect ar urma să îl favorizeze pe Liviu Dragnea și în dosarul tel Drum, aflat acum în lucru la DNA, în care Liviu Dragnea este acuzat de două infracțiuni de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave pedespide cu închisoare peste 10 ani.
Dacă OUG-ul lui Tudorel intră în vigoare, Liviu Dragnea va putea fi acuzat doar de abuz în serviciu simplu (de la 2 la 7 ani), potrivit G4Media.ro. Pedepsele mai mici au însă și termene de prescripție mai reduse. Prin urmare, dacă Liviu Dragnea va fi trimis în judecată în dosarul Tel Drum pentru abuz în serviciu simplu pedepsit cu închisoare de până la 7 ani, aceasta înseamnă că termenul de prescripție va fi de 6 ani + 3 = 9 ani.
Potrivit unor surse judiciare, acest termen de prescipție de 9 ani s-ar putea împlini în 2021. Dacă dosarul Tel Drum pleacă la instanță în acest an, aceasta înseamnă că termenul de prescripție din 2021 îl va prinde în instanță, poate chiar în cameră preliminară, nici măcar cu procesul pe fond început.
O altă modificare, prevăzută de OUG pregătită de Toader, vizează litera d) a Articolului 75 din Codul penal și elimină cele mai multe infracțiuni pentru care nu se acordă circumstanțe atenunate (reducerea pedepsei) în cazul achitării integrale materiale a prejudiciului. Concret, singurele infracțiuni care nu beneficiază de circumstanțe atenuante vor fi: tâlhărie, piraterie, furt calificat, fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice, în prezent lista infracțiunilor exceptate fiind mult mai amplă:
ultraj, ultraj judiciar, purtare abuzivă, infracţiuni contra siguranţei publice, infracţiuni contra sănătăţii publice, infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate, contra securităţii naţionale, contra capacităţii de luptă a forţelor armate, infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, a infracţiunilor privind frontiera de stat a României, a infracţiunilor la legislaţia privind prevenirea şi combaterea terorismului, a infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, a celor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, a infracţiunilor privitoare la nerespectarea regimului materiilor explozive, materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, privind regimul juridic al drogurilor, privind regimul juridic al precursorilor de droguri, a celor privind spălarea banilor, privind activităţile aeronautice civile şi cele care pot pune în pericol siguranţa zborurilor şi securitatea aeronautică, privind protecţia martorilor, privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, a celor privind traficul de organe, ţesuturi sau celule de origine umană, privind prevenirea şi combaterea pornografiei şi a celor la regimul adopţiilor.
O altă modificare are în vedere abrogarea Articolului 13 indice 2 din Legea 78/2000 privind prevenirea faptelor de corupție:
În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.
G4Media.ro atrage atenția că modificările propuse de Ministerul Justiției la Codul penal nu sunt doar acele prevederi, nou introduse anul trecut prin lege și declarate copnstituționale de CCR, ci cuprinde și modificări care nu au fost supuse controlului de constituționalitate.
Litigiul în cadrul căruia PLUS a obținut confirmarea faptului că Tudorel Toader urmează să modifice Codul Penal și Codul de procedură penală printr-o ordonanță de urgență este doar una dintre acțiunile echipei de juriști a partidului, prin care se încearcă blocarea modificărilor aduse de către Coaliția PSD-ALDE sistemului judiciar și reglementărilor penale din România.
Reprezentanții PLUS au susținut ferm neconstituționalitatea emiterii unor ordonanțe de urgență pentru modificarea Codului Penal și de Procedură Penală, dovadă în acest sens stând chiar jurisprudența Curții Constituționale, care a reținut în decizia nr. 1431/2010 că, în situația în care Parlamentul este sesizat cu un proiect de lege, emiterea unei ordonanțe de urgență cu privire la același proiect de lege este neconstituțională prin raportare la Art. 1 alin. (4) și Art. 75 din Constituție. Curtea a reținut că este de o importanță vitală pentru buna funcționare a statului de drept ca puterile statului să se manifeste în spiritul normelor de loialitate constituțională, comportamentul loial fiind o prelungire a principiului separației și echilibrului puterilor în stat.În plus, emiterea acestor ordonanțe este în contradicție cu obligațiile asumate de către România urmare a aderării la Uniunea Europeană. Nesocotirea Mecanismului de Cooperare și Verificare, care a fost declarat de către Curtea Constituțională drept obligatoriu pentru statul român, reprezintă o încălcare a Art. 11 alin. (1) și Art. 148 alin. (2) din Constituție și Art. 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană.
Practic, acesta este al doilea proiect prin care Ministerul Justiției dorește să modifice în regim de urgență codurile penale , după cel privind completurile de 5 judecători de la Înalta Curte, prin care Liviu Dragnea ar urma să scape de condamnarea din Dosarul Referendumului. De altfel, OUG pentru completurile de 5 i-a fost cerută public de PSD lui Tudorel Toader.
„Eu şi colegii mei din PSD am luat voturi să fim la putere şi să îndeplinim ceea ce am promis. Noi am promis o justiţie în slujba cetăţeanului, o justiţie astfel încât să nu mai existe abuzuri în justiţie, domnule ministru. Cred că dumneavoastră şi noi avem o decizie de cel puţin două luni în care am stabilit că cel puţin articolele declarate constituționale privind Codul Penal şi Codul de procedură penală şi decizia cu completurile de 5. Aveţi obligaţia, dle ministru, să ne spuneţi când daţi această ordonanţă”, îi transmitea recent deputatul PSD, Florin Iordache, actualului ministru al Justiției, Tudorel Toader.
Acest proiect, care introduce posibilitate ca cei condamnați de completurile de 5 judecători de la Înalta Curte înainte de noiembrie 2018 (completuri declarate nelegale de CCR) să poată face contestație în anulare – chiar dacă au ieșit din termenul legal de 30 de zile de depunere a contestație, a fost deja trimis de Ministerul Justiției pe circuitul de avizare. Asta în timp ce ministrul Tudorel Toader se află în concediu de joi, 21 martie, până luni, 25 martie, inclusiv.

Mai multe stiri +PLUS

Sursa/+Plus

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *