De ce tac profesorii?

Protest mut

Foto: Adriana Neagoe/Inquam Photos

├Äntre 3 ╚Öi 25 de ani, copilul, adolescentul ╚Öi t├ón─ârul se formeaz─â ├«n institu╚Ťii ╚Öcolare. Principalul partener ├«n tot acest proces al form─ârii este profesorul. De╚Öi ├«n ├«nv─â╚Ť─âm├óntul preuniversitar ╚Öi ├«n cele mai multe facult─â╚Ťi nu exist─â o disciplin─â ╚Öcolar─â care s─â vizeze dreptul, ├«n sala de clas─â to╚Ťi profesorii sunt angaja╚Ťi ├«n slujba drept─â╚Ťii.┬á

Subordonarea activit─â╚Ťilor educa╚Ťionale principiilor dreptului: principiului propriet─â╚Ťii (se sanc╚Ťioneaz─â copiatul), principiului egalit─â╚Ťii ├«n fa╚Ťa normei (nu se fac discrimin─âri ├«ntre elevi), principiului ├«mbin─ârii intereselor personale cu cele generale (nu se absolutizeaz─â nici interesul elevului, dar nici interesul ╚Öcolii), principiului garant─ârii ╚Öi ocrotirii drepturilor subiective (nu se atenteaz─â la drepturile subiective nepatrimoniale ÔÇô s─ân─âtate, via╚Ť─â, demnitate, nume etc., dar nici la cele patrimoniale), principiului bunei-credin╚Ťe (nu se prezum─â reaua-credin╚Ť─â a copilului), reprezint─â forme de a consacra virtu╚Ťile drept─â╚Ťii ├«n activitatea de zi cu zi din ╚Öcoli.

Se poate spune c─â ├«n interiorul unei institu╚Ťii de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt, profesorul este deopotriv─â avocat, procuror ╚Öi judec─âtor. Cele mai multe tensiuni ╚Öi conflicte ├«ntre elevi sau ├«ntre elevi ╚Öi profesori ├«╚Öi g─âsesc solu╚Ťionarea ├«n sala de clas─â. ├Än general, ├«n perioada de formare a minorului, interac╚Ťiunile acestuia cu institu╚Ťiile judiciare sunt rare, ├«ns─â asta nu ├«nseamn─â c─â el este format ├«n afara unui cadru care s─â-i permit─â ├«n╚Ťelegerea valorii normei, a drepturilor ╚Öi a institu╚Ťiilor formale ╚Öi informale care le protejeaz─â. Via╚Ťa ╚Öcolii ├«mbin─â armonios cadrul normativ general, elaborat de parlament, guvern sau ministerul educa╚Ťiei, cu cel particular, care depinde de specificul unit─â╚Ťii ╚Öcolare sau chiar de valorile fiec─ârui cadru didactic ├«n parte.

Cu toate că autoritatea profesorilor este maximă în sala de clasă, în societate ea a tins sistematic spre zero.

Profesorii nu s-au opus c├ónd propaganda ├«i oblig─â s─â-╚Öi v├ónd─â con╚Ötiin╚Ťele ├«n numele unei ideologii criminale, ├«n numele unei ideologii pentru care valorarea uman─â tindea spre zero. Nu au f─âcut-o, de╚Öi dep─â╚Öeau cu mult num─ârul partizanilor sau al altor grup─âri care s-au opus instal─ârii comunismului ├«n ╚Ťar─â. Profesorii erau cei mai ├«n m─âsur─â s─â evalueze gradul ├«n care falsificarea alegerilor din 1946 ╚Öi abdicarea for╚Ťat─â a regelui, din 1947, ar fi putut instaura un regim al f─âr─âdelegii.

Profesorii nu au fost asocia╚Ťi cu niciun fenomen disident semnificativ ├«n perioada comunist─â, de╚Öi numeric dep─â╚Öeau cu mult personalul minier din Valea Jiului (90.000, ├«n 1977) sau personalul uzinei Tractorul (26.000, ├«n 1987).┬á┬á

Nu s-au opus c├ónd elita intelectual─â a ╚Ť─ârii a fost ucis─â, nu s-au solidarizat nici m─âcar ├«n zilele c├ónd universit─â╚Ťile erau golite de valori ╚Öi capturate de complici ai regimului, nu s-au opus c├ónd Academia Rom├ón─â a fost transformat─â ├«ntr-o form─â f─âr─â fond, nu s-au opus c├ónd micimi umane le-au decis destinele ╚Öi i-au subordonat. Nu s-au opus c├ónd au fost confiscate toate bunurile imobile, mobile ce au apar╚Ťinut bisericilor, congrega╚Ťiilor, comunit─â╚Ťilor sau particularilor, care slujiser─â pentru func╚Ťionarea ┼či ├«ntre╚Ťinerea institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt particular, laic sau confesional. Nu s-au opus c├ónd fiii celor cu ÔÇ×origine nes─ân─âtoas─âÔÇŁ erau exmatricula╚Ťi din ╚Öcoli sau c├ónd accesul ├«n ╚Öcoli era restric╚Ťionat p├ón─â la cedarea p─âm├ónturilor ├«n gospod─âriile agricole colective. Nu s-au opus ├«n fa╚Ťa atentatului la libert─â╚Ťi ╚Öi drepturi, dar nici ├«n fa╚Ťa degrad─ârii continue a nivelului de trai ├«n anii ÔÇś80. Marii diziden╚Ťi nu au fost profesori. Niciun profesor nu s-a incendiat pe p├órtia de schi (a f─âcut-o un electrician c─âruia ├«i pl─âcea s─â picteze), niciun profesor nu a semnat Scrisoarea celor ╚śase ╚Öi nici nu a f─âcut parte din Grupul Canal 77, de asemenea, niciun profesor nu s-a solidarizat cu Carta 77. Doina Cornea, de╚Öi a de╚Ťinut func╚Ťii didactice, a f─âcut carier─â ├«n disiden╚Ť─â din pozi╚Ťia de publicist─â ╚Öi traduc─âtoare, mai cur├ónd dec├ót din pozi╚Ťia de membr─â a corpului profesoral.

La nivel de implicare social─â, studen╚Ťii ╚Öi-au dep─â╚Öit ├«n mod repetat profesorii. Au f─âcut-o ├«n timpul grevei regale, ├«n 8 noiembrie 1945, c├ónd studen╚Ťii au organizat puternice manifesta╚Ťii anti-comuniste. Au f─âcut-o ├«n 1956, c├ónd protestele studen╚Ťilor au abordat subiecte ca ÔÇ×prezen┼úa trupelor sovietice ├«n Rom├ónia, colectivizarea for┼úat─â a agriculturii, folosirea la construirea Canalului Dun─âre-Marea Neagr─â a de┼úinu┼úilor politici, nivelul sc─âzut de trai al ├«ntregii popula╚Ťii, sentimentele antisovieticeÔÇŁ(sursa). Studen╚Ťii s-au implicat ╚Öi ├«n fenomenul ÔÇťPia╚Ťa Universit─â╚ŤiiÔÇŁ, dup─â ce ÔÇťnobilele idealuri ale comunismului revolu╚ŤieiÔÇŁ fuseser─â ├«ntinate prin recuperarea e╚Öalonului doi al Partidului Comunist ├«n structurile Frontului Salv─ârii Na╚Ťionale.

├Än ultimii 27 de ani, de╚Öi au livrat doi pre╚Öedin╚Ťi de stat, profesorii au fost pu╚Ťin vizibili ├«n dezbaterile publice. Profesorii, prin sindicatele ╚Öi reprezentan╚Ťii politici, ╚Öi-au propus aproape tot timpul mize mercantile. Marile proteste sindicale au avut exclusiv revendic─âri materiale, salariale, niciodat─â principiale.

Protest mut

Foto: Octav Ganea/Inquam Photos

La fel cum au t─âcut ├«n timpului regimului criminal dictatorial comunist, profesorii au continuat s─â tac─â ╚Öi dup─â ÔÇ×revolu╚ŤieÔÇŁ. Au t─âcut ├«n fa╚Ťa mineriadelor, au t─âcut ├«n fa╚Ťa ascensiunii for╚Ťelor politice extremiste ├«n anul 2000, au t─âcut inclusiv ├«n anii 2012, 2013-2015, anii cu cea mai mare efervescen╚Ť─â protestatar─â din Rom├ónia post-revolu╚Ťionar─â.

Anul acesta, profesorii au t─âcut din nou. ╚śi continu─â s─â tac─â.

Tac chiar acum, când protestează până și judecătorii. În același timp, zi de zi, pe holurile școlilor și în clase, ei nu încetează să facă dreptate. Ce rezistă din această dreptate când închid ușile școlilor în urma lor? Ce rezistă din statutul lor de profesor când ies din școală?

Sentimentul apartenen╚Ťei la o categorie social─â privilegiat─â, dar ╚Öi structura re╚Ťelistic─â descentralizat─â care exist─â ├«n ├«nv─â╚Ť─âm├ónt, sunt premise favorizante pentru asum─âri curajoase ╚Öi pentru exprim─âri solidare. Cu toate acestea, aceste asum─âri, aceste solidariz─âri sunt aproape inexistente.

Ce explica╚Ťie ave╚Ťi? De ce tac profesorii?

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *