Discursul susținut de președintele Senatului și al ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, la sesiunea inaugurală a Primului Summit Parlamentar al Formatului București (B9) – 18.04.2018

Principalele teme de interes comun ale agendei acestui prim Summit parlamentar B9 care vor fi discutate astăzi sunt: Prezența înaintată a NATO, Contribuțiile flancului estic al țărilor NATO, Responsabilitatea echitabilă a sarcinilor, Apărare și descurajare, Proiectarea stabilității, Combaterea terorismului și Mobilitatea militară.
Până acum, intervențiile au confirmat ceea ce se desprinde ca principiu de bază la celelalte niveluri ale B9, și anume: o percepție comună de la Marea Neagră până la Marea Baltică referitoare la necesitatea eforturilor proprii pentru întărirea potențialului apărării și descurajării, atât prin creșterea bugetelor până la 2% din PIB, cât și prin sprijinul ferm al aliaților, în așa fel încât riscurile și amenințările din Est să fie înfruntate în manieră coerentă și integrată
Așadar, consider că întrunirile noastre în dimensiunea parlamentară sunt de mare importanță din cel puțin patru puncte de vedere. Premiteți-mi să descriu pe scurt.
În primul rând, sunt importante dezbaterile și informarea reciprocă referitoare la preocupările cetățenilor cu privire la apărarea și securitatea țărilor lor.
În al doilea rând, e important să sporim gradul de cunoaștere reciprocă prin împărtășirea preocupărilor parlamentelor noastre în ceea ce privește presiunea care – în ultimii patru ani – ne testează pozițiile de apărare și descurajare – după agresiunea la Marea Neagră a Federației Ruse, în 2014, întâi prin anexarea ilegală a Crimeei și ulterior prin alimentarea unui conflict prelungit pe teritoriul suveran al vecinului nostru, la Nord și Est, Ucraina.
Testul și avertismentul care ne-au fost administrate în 2008 au trecut fără reacție, când Rusia a atacat Georgia, vecinul nostru din Est, pe celălalt țărm al Mării Negre. Uniunea Europeană și Statele Unite nu au aplicat sancțiuni și – așa cum a rezumat John Kerry anul trecut într-o prezentare la Institutul American pentru Pace – „Rusia a intrat în Georgia, în Ossetia de Sud și Abkhazia și nu a fost luată nicio măsură: nicio sancțiune, nimic.”
În ultimii 10 ani am fost martori la două agresiuni ale Rusiei în regiunea Mării Negre.
Acum și azi, ca Stat la Marea Neagră, sarcina noastră prioritară și testul pe care îl avem de susținut sunt să fim pregătiți optim pentru a ne apăra propriile frontiere și să contribuim în același timp la construcția capacității de reziliență în vecinătatea noastră estică, marcată de varii nuanțe de conflict. Ne poziționăm cu fermitate lângă partenerii noștri și le oferim sprijin activ, cu o prioritizare firească a Republici Moldova, Georgiei și Ucrainei.
În al treilea rând, este important să avem acest pilon parlamentar al B9 pentru a aduce – în modul cel mai potrivit – în atenția celorlalți din cadrul Alianței preocupările noastre comune, specifice în flancul estic, pentru ca aceștia să le poată înțelege mai bine relevanța și pentru a adopta decizii de soluționare a acestora, în beneficiul securității întregii zone euro-atlantice.
Așteptăm cu nerăbdare ca astfel de decizii să fie luate într-un proces treptat, dar mai accelerat de ajustare a acțiunilor NATO la noile provocări de securitate cu care ne confruntăm – proces pe care l-am văzut demarat la Summit-ul din Țara Galilor în 2014 și continuat la Summit-ul de la Varșovia din 2016. Îmi exprim speranța că Summit-ul de la Bruxelles din luna iulie va adopta decizii care să permită ca prezenta NATO să-și adapteze abordările la actualele provocări.
Aș dori să evoc aici experiența similară pe care o au popoarele noastre, ieșirea acestora cu aproape trei decenii în urmă din ultimul război rece și eliberarea acestora de regimurile asociate cu Uniunea Sovietică și cu Pactul de la Varșovia. În acel timp, „cortina de fier și Zidul Berlinului au reprezentat frontiera estică vizibilă și conceptuală a Alianței. Ponderea NATO se sprijinea direct pe flanc, acolo unde se afla și frontiera.
Treizeci de ani după căderea comunismului, acum când România face parte din 2004 din flancul estic al NATO ca stat de frontieră („frontline state”), simțim nevoia de a primi asigurări că structura de comandă a NATO este mai bine reprezentată în estul Alianței. Trebuie să extindem prezența NATO pe tot teritoriul flancului estic, să intensificăm răspunsul la amenințări, să oferim un sprijin mai activ partenerilor noștri, sporind reziliența la amenințările hibride și cibernetice.
Țara noastră a luat măsuri decisive în acest sens:
Suntem al 6-lea Aliat în privința procentului din PIB cheltuit pentru apărare;
Peste 33% din cheltuielile pentru apărare din 2017 ale României au fost alocate achizițiilor majore de echipamente, ceea ce reprezintă cel mai mare procent din NATO, cu mult peste obiectivul de 20%;
Participăm activ la consolidarea poziției de descurajare și apărare a NATO pe flancul estic, atât pe teritoriul nostru național, cât și în Polonia;
găzduim sistemul Aegis Ashore din Deveselu, parte a arsenalului NATO de rachete balistice.
Vreau să subliniez, pentru a rezuma acest inventar, că menținerea legăturilor puternice și solidarității transatlantice este esențială pentru securitatea noastră și pentru securitatea euro-atlantică în ansamblu.
În al patrulea rând, și în cele din urmă, este important ca țările noastre să se sprijine pe o dimensiune parlamentară de consultare în materie de apărare și securitate, întrucât parlamentele noastre – prin măsuri legislative adecvate și convergente și prin utilizarea funcțiilor lor bugetare și de supraveghere – sunt în măsură să susțină mai bine și să monitorizeze progresul la nivel național în direcția consolidării prezenței actuale a NATO de la Marea Neagră la Marea Baltică și a mobilității transfrontaliere a forțelor aliate.
Închei intervenția mea subliniind, de asemenea, că în acest an comemorăm Centenarul sfârșitului primului război mondial. Conflictul a adus independența multor state, însă cu un cost de milioane de vieți pierdute. În memoria lor, trebuie să recunoaștem și să proclamăm ferm valoarea imensă și beneficiile incontestabile ale păcii internaționale, buna înțelegere între națiuni, ordinea internațională bazată pe reguli, integritatea teritorială și independența politică a oricărui stat.

Vă mulțumesc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *