Dosarul spaga la vama pentru PSD: Detalii de culise din ancheta si motivarea judecatoarei care a facut opinie separata in procesul lui Dragnea

Surse judiciare au expicat pentru Ziare.com detalii inedite din ancheta DNA in dosarul spagilor incasate la Directia Regionala de Drumuri si Poduri (DRDP) Timisoara, in care trei parlamentari PSD au calitatea de suspecti: deputatul Dorel Caprar (foto stanga), seful PSD Arad, deputatul Florin Tripa (foto dreapta) si senatorul Ioan Chisalita de la Caras-Severin.

Un caz care a explodat la inceputul acestei saptamani si in care 8 persoane au fost retinute initial in acest caz, cei mai multi fiind angajati si sefi in cadrul DRDP Timisoara. Judecatorul Alexandra Rus, de la Inalta Curte, a respins insa propunerea de arestare preventiva pentru 30 de zile. Procurorii DNA au contestat decizia, iar o decizie definitiva urmeaza sa fie data marti, pe 17 decembrie.

Precizam ca Alexandra Rus a fost singurul magistrat din completul de 5 judecatori care a facut opinie separata in cazul condamnarii definitive a fostului lider PSD, Liviu Dragnea, la 3 ani si 6 luni de inchisoare. Judecatorul voia ca dosarul Angajarilor fictive sa fie rejudecat de un complet specializat in fapte de coruptie.

Cum isi motiveaza judecatorul decizia de a ii lasa in libertate pe controlorii de trafic care ar fi incasat spaga in folosul PSD? Alexadra Rus arata ca acuzatiile aduse inculpatilor sunt in parte probate, iar acestea constau in fapte de o gravitate sporita, data de modul de concepere si de comitere, dar ca nu a identificat motivele pentru care privarea acestora de libertate ar fi necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica si in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal.

Motivarea respingerii propunerii arestarii preventive, la finalul articolului.

Informatiile din acest articol sunt din surse judiciare, din documentele aflate pe masa judecatorilor Inaltei Curti si din motivarea judecatoarei Alexandra Rus.

Primul dosar instrumentat fara servicii

– Este primul mare dosar de coruptie in care filajele si interceptarile sunt facute fara suportul serviciilor secrete, SRI sau DIPI- cunoscut ca “Doi si-un sfert”, serviciu secret al MAI, scoase de CCR din activitatea de urmarire penala in 2016.

– Procurorii DNA au beneficiat de sprijinul ofiterilor de politie din cadrul Directiei Generale Anticoruptie, structura in cadrul Ministerului de Interne, in fruntea caruia s-a aflat constant un lider PSD.

– Timp de 10 luni cat a durat filajul a existat un risc crescut al scurgerilor de informatii din ancheta in acest caz.

– Cel mai important politician din dosar, liderul PSD Arad Dorel Caprar, acuzat de 20 de infractiuni de coruptie, a condus pana in septembrie 2019 una din cele mai importante structuri din Parlament: Comisia pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala din Camera Deputatilor.

– Intr-o discutie din sediul PSD Arad, Dorel Caprar este inregistrat cand le spune sefilor de la DRDP Timisoara ca stie ca acestia obtin sume mari de bani din functiile ocupate ca urmare a influentei sale politice, referindu-se la sumele obtinute din infractiunile de coruptie: “Ba, fii atent aicea! Ba, voi faceti bani multi! Multi!” DetaliiRadiografia unui dosar de coruptie politica: Cum ajungea spaga controlorilor de trafic la liderii PSD si amenintarea cu Antena3

– Procurorii DNA au avut ca probe marturii ale celor implicati si interceptari ambientale, au fost folositi cel putin un martor amenintat, un colaborator cu identitate reala si un investigator sub acoperire.

– O controloare de trafic de la Agentia de Control si Incasari Nadlac II a denuntat la DNA coruptia si a primit statutul de martor amenintat, identitatea acesteia este secreta si a primit in dosar numele de cod “Maria Stamate”.

– DNA a bagat in ancheta un investigator sub acoperire, nume cod “Maria Tira”, care a platit unuia din controlorii de trafic suma de 17.000 de euro pentru a fi angajata in cadrul DRDP Timisoara pe un post de controlor de trafic. Banii urmau sa fie impartiti cu persoane ce detin functii de conducere in cadrul DRDP Timisoara sau Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care se ocupau de fraudarea concursului, iar restul urma sa ajunga la PSD.

– Bogdan Munteanu, fost sef al Biroului Incasari Venituri din cadrul DRDP Timisoara, cercetat in acest caz, a avut calitatea de colaborator al DNA cu identitate reala. El a purtat aparatura de inregistrare audio-video la mai multe intalniri cu iderii PSD, in care se discuta despre taxele de protectie si angajari frauduloase. DetaliiSTENOGRAME: Cum functiona Statul Paralel al sefilor institutiilor care plateau taxa de protectie la casieria PSD

– Potrivit anchetei, doua persoane, condamnate pentru fapte de coruptie si crima organizata si reabilitate, au fost promovate pe filiera PSD in functii de conducere in cadrul DRDP Timisoara: Mircea Lucaciu si Vasile – Alin Baetan.

– Surse judiciare au explicat pentru Ziare.com ca daca in anchetele din trecut din vami, opinia publica critica faptul ca nu era gasita “Regina” si ca erau vizati doar de simpli angajati, in acest caz a iesit clar legatura cu coruptia de la frontiera cu lumea politica.

– Inchideau ochii la nereguli grave: potrivit fisei postului unui control de trafic, acesta verifica tot ce intra pe autostrazi in Romania (tiruri si camioane de transport), efectuand activitati de cantarire, verificare a lungimii, cantitatii, traseului, platii taxelor etc.

– Inedit: acasa la Elisabeta Miutescu, angajata in functia de controlor de trafic in cadrul Agentiei de Control si Incasari Nadlac II si cercetata in dosar, procurorii DNA au gasit 15 ceasuri Rolex. Avocatul femeii spun ca aceste ceasuri sunt ale fiicei acesteia, nu sunt autentice, sunt cumparate din timpul verii, din Turcia, si au fost luate pentru a fi oferite drept cadouri pentru anumite cunostinte cu ocazia sarbatorilor de iarna.

De ce sunt cercetati in libertate

Dupa cum am aratat, judecatoarea Alexandra Rus a explicat ca in cele mai multe acuzatii sunt probe din care rezulta suspiciunea rezonabila ca au fost savarsite infractiunile si ca avem de-a face cu fapte grave. Nu se impune insa arestarea celor implicati, deoarece cercetarea acestora in libertate nu ar fi un pericol pentru ordinea publica.

“Gravitatea faptelor reiese si din modul in care persoanele cu functii de conducere din partid au procedat la numirea in functii de conducere ale DRD. Timisoara pe criterii pur politice, fara concurs sau examen, eludandu-se astfel normele legale care impun ca ocuparea acestor posturi intr-o institutie de o asemenea importanta sa se faca prin prisma criteriilor ce tin de profesionalism”, scrie in motivare judecatoarea Alexandra Rus.

“Judecatorul de drepturi si libertati retine ca acuzatiile aduse inculpatilor, in parte probate, constau in fapte de o gravitate sporita, data de modul de concepere si de comitere, de persoanele care au avut initiativa pretinderii, de numarul actelor comise si intervalul de timp in care s-a desfasurat pretinsa activitate infractionala”, continua aceasta.

Totusi, asa cum am aratat, conchide ca nu sunt un pericol pentru societate.

“Cu toate acestea, nici procurorul nu a indicat si nici instanta nu a identificat motivele pentru care privarea inculpatilor de libertate ar fi necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica si in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni, astfel cum prevad dispozitiile art.223 alin.2 si ale art.202 alin.1 din Codul de procedura penala.

In cauza de fata nu s-a propus si administrat nici o proba privind existenta unui pericol social concret pentru ordinea publica ca urmare a lasarii in libertate a inculpatilor, pericol care nu poate subzista doar ex re, din simpla savarsire a unor infractiuni grave“, explica magistratul.

In plus, din nicio proba existenta la dosar nu rezulta ca inculpatii ar fi manifestat un comportament care sa impuna privarea lor de libertate in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii de la urmarirea penala sau de la judecata ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni, se mai arata in motivare.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste continuarea acestui articol… .

Sursa/Ziare.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *