Dragnea a plecat, Romania a ramas. Deocamdata, cu aceleasi probleme. Cand ne suflecam manecile?

Romania nu isi mai poate permite luxul de a fi condusa de prosti. De oameni mici, lipsiti de viziune, incapabili sa isi imagineze un viitor coerent pentru tara lor. M-am chinuit mult timp sa gasesc o exprimare mai putin brutala pentru a exprima acest lucru, dar am ajuns la concluzia ca astazi avem multa nevoie de un adevar simplu, rostit direct, fara figuri de stil inutile.

Citeste toate textele scrise de Petrisor Peiu pentru Ziare.com

Deoarece Liviu Dragnea nu putea sa vada si sa inteleaga nimic mai departe de curtea sa de codrini si valcovi, pentru el Romania era o suma de posesiuni feudale, care puteau primi sau nu cate o punga de galbeni de la Bucuresti sa mai repare cate un pod sau cate o fantana. Nu a avut niciodata o viziune sau o strategie cu Romania intreaga, nu a putut niciodata sa conceapa un plan pentru unirea marilor orase ale tarii cu linii care sa insemne cai ferate, autostrazi sau conducte. Si atunci a crezut ca daca se va folosi de vreunul din bufonii sai pe post de figurant in calitate de ministru (sau chiar prim ministru) va putea sa dirijeze pungile cu galbeni cu mana bufonului respectiv. Aceasta paradigma a dominat Romania, de altfel, si pe vremea domniei Elenei Udrea.

Si pentru a vizualiza ziua de azi cat mai bine si mai simplu iata, mai jos, doua imagini care ar trebui sa ii obsedeze pe toti politicienii romani, si pe cei invinsi si pe cei invingatori la 26 mai 2019. Cu aceste imagini ar trebui sa isi inceapa ziua si tot cu ele ar trebui sa-si sfarseasca ziua si liderii victoriosi si cei infranti la ultimele alegeri. In stanga este harta celor peste 1.500 km de autostrazi din Ungaria si in dreapta este harta celor aproape 800 km de autostrazi din Romania, o tara de doua ori mai mare decat Ungaria, ca suprafata si ca teritoriu.

Harta maghiara de mai sus indica o viziune “crystal clear“: toate marile orase unite cu Budapesta radial si capitala inconjurata de o mare autostrada de centura. Harta romaneasca indica haosul si hei-rupismul de la noi: o bucata de sosea ici, una colo si om mai vedea noi ce facem la anul. Iar planurile de viitor sunt sa legam Iasiul cu Targu-Mures, nicidecum cu Bucurestiul. Altii ar vrea sa uneasca Craiova cu Timisoara, nicidecum cu Bucurestiul. Fiecare nu face decat sa se gandeasca meschin la propria sa reduta feudala, pentru ei nu exista Romania, ci doar o suma de judete care se bat pe favorurile financiare ale Divanului medieval de la Bucuresti.

Toti presedintii de partid ar trebui sa se gandeasca la aceste imagini alaturate ori de cate ori vor dori sa numeasca un prostanac la carma cate unei bucati de Romania. Sa se gandeasca bine!

Si ar mai trebui sa se mai gandeasca la o comparatie: intre ratele de penetrare a alimentarii cu gaze, care sunt 93% in Ungaria si 35% in Romania.

Si inca o imagine “tare” pentru nesomnul politicienilor nostri: numarul de firme pe care fiecare natiune le detine printre primele 500 de companii din Europa Centrala si de Est:

Sursa: AICI

Ar putea conducatorii nostri sa nu uite nici faptul ca pentru fiecare euro pe care un roman il primeste de la Uniunea Europeana, un polonez primeste 1 euro si 40 de centi, un ungur primeste 1 euro si 60 de centi, iar un slovac primeste 1 euro si 80 de centi.

Pentru a nu atrofia cu totul entuziasmul de sine al liderilor nostri, sa incheiem acest sir de imagini ale performantei noastre de pana acum cu ordinea si proportiile exportatorilor europeni:

Sursa: AICI

Aceste imagini si cifre de mai sus sunt rezultatul unei politici de a pune prim-minstri dintre vecinii de bloc ai liderului politic si de a il alunga din Parlamentul European pe Ioan Mircea Pascu pentru a-i face loc Rovanei Plumb sau Mariei Grapini.

Invingatorilor de la 26 mai le datorez o mica poveste din istoria Europei:

Intre anii 1740-1748, Europa de Vest a trait un sangeros razboi pentru succesiunea tronului Imperiului Habsburgic. Razboiul a fost declansat de aplicarea Pragmaticei Sanctiuni (Sanctio Pragmatica), adica de dreptul unei femei, fiica imparatului austriac Carol al VI-lea, Maria Tereza, sa succeada la tronul tatalui sau. Razboiul a fost declansat de catre regele prusac Frederic al II-lea (Der Alte Fritz), care a conditionat recunoasterea imparatesei Maria Tereza de cedarea catre Berlin a bogatei provincii a Sileziei. La acest conflict, devenit primul de anvergura globala, i s-au alaturat Vienei Marea Britanie, Rusia, Saxonia, Hanovra, Sardinia si principatele Unite, iar Franta, Spania, Sicilia, Suedia i s-au alaturat lui Frederic. Beneficiind de geniul militar al germanului Hermann Moritz Graf von Sachsen, cunoscut lumii ca maresalul Frantei, Maurice de Saxe, regele Ludovic al XV-lea isi impune, de o maniera decisiva, suprematia militara asupra continentului, ocupand Olanda habsburgica si Provinciile Unite (Olanda libera) . Maresalul de Saxa a umilit trupele imperiale austriece in ultimii 3 ani de razboi si a ocupat teritoriile belgiene si olandeze, finalizand operatiunile terestre (in mai 1748) prin intrarea in Maastricht, chiar sub privirile generalilor rusi ajunsi prea tarziu pentru a mai salva ceva.

Ei bine, dupa aceste campanii victorioase, nefericitul Ludovic al XV-lea a stricat totul printr-o pace catastrofala, Aix-la-Chapelle, octombrie 1748, prin care singurul castigator a fost Der Alte Fritz, care s-a ales cu Silezia. Nedemnul urmas al Regelui-Soare (Ludovic al XIV-lea) a devenit subiect de batjocura in Franta, cetatenii ironizandu-l prin expresii celebre precum Bete comme la paix (prost ca pacea) sau Travailler pour le roi de Prusse (lucrand pentru regele Prusiei) . Pierderea pacii din 1748 i-a costat pe francezi scump, ei pierzand urmatorul razboi (cel de Sapte Ani, 1756-1763), in care, sa vezi surpriza!, Frederic al II-lea a devenit aliatul perfidului Albion. Si uite asa francezii au pierdut toate posesiunile nord-americane de la est de Mississippi (Quebec-ul in primul rand) in favoarea englezilor si Louisiana in favoarea Spaniei si au inceput o decadere accelerata, care va culmina cu sangeroasa revolutie de la 1789 si care va face din Marea Britanie singura putere globala pentru urmatorii 125 de ani.

Ii invidiez cu sinceritate pe toti cei care au linistea interioara sa creada ca de numele unui procuror atarna constructia de spitale, de universitati sau de autostrazi in tara. Ii invidieaz cu sinceritate pe cei care si-au gasit pacea si echilibrul crezand ca numai gratiind si amnistiind politicienii corupti se vor putea construi reactoare nucleare, conducte pentru gaze si centrale electrice. La fel de sincer admir seninatatea celor care cred ca zornaind catuse va face ca patru milioane de romani sa revina acasa si sa schimbe norocul acestei tari.

Adevarul este, oameni buni, ca daca va imaginati o lume cu mult mai simpla decat este, dezamagirea va fi la fel de puternica precum va este astazi bucuria. Nu uitati ca, in fiecare an, strangem 10 miliarde de euro pentru sanatate (adica peste 500 de euro pentru fiecare roman) si avem media de viata mai mica decat orice alta tara central-europeana. Si din cei 500 de euro, numai vreo 20 se fura, iar 200 se pierd din prostie, din aparatura sofisticata dusa unde nu are cine s-o manuiasca, din risipirea doctorilor specialisti acolo unde sunt prea putini pacienti, din risipirea inconstienta a unor resurse mult prea scumpe. Nu uitati ca, in loc sa faceti cate o universitate de stat in fiecare oras, unde nici profesori nu sunt, nici studenti si nici dotari, cineva (cu mintea mai larga decat prafuitii ministri ai educatiei pe care i-am suportat), ar fi putut sa bage aceiasi bani in dublarea/triplarea marilor universitati, cu traditie si performante.

Ar fi bine ca toti liderii bucurosi de victoria din duminica trecuta sa nu uite niciun moment cat de repede au pierdut increderea romanilor Emil Constantinescu si Conventia Democratica dupa entuziasmanta schimbare de regim din 1996! Si sa nu uite niciun moment cat de repede au pierdut increderea romanilor Traian Basescu si PDL dupa entuziasmanta realegere din 2009.

Oameni buni, in clipa in care l-ati propus Avocat al Poporului pe Peter Eckstein-Kovacs, a treia zi dupa 26 mai, ati si inceput sa pierdeti din cele 5,5 milioane de voturi pe care le-ati adunat impreuna. De ce trebuia sa incepeti tocmai cu o asemenea controversa exact in ziua in care tara era inundata cu detaliile anomaliei voturilor UDMR-iste din Baragan sau din Apuseni? Ati si uitat ca Romania nu este membru OECD pentru ca s-a opus Viktor Orban? Ati si uitat cine conduce, de fapt, UDMR? Cum sa aiba o functie nationala cineva pentru care lumea se reduce la Transilvania? Nu era oare mai cinstit sa cereti justitiei condamnarea celor care au cumparat si vandut voturile romanilor pentru UDMR la fel de ferm cum ati cerut si condamnarea rivalilor politici? Bine ca nu l-ati propus presedintele Academiei pe Lucian Boia sau ministrul apararii pe Sabin Gherman….

Presedinti ai partidelor castigatoare, voi stiti bine ca declicul din 26 mai 2019 va va aduce in urmatorul an la putere in Romania. Fiti pregatiti atunci sa dati tara pe mana unor oameni care sa semene mai mult cu conducatorii natiunilor care au reusit decat cu analfabetii care ne conduc astazi. Nu inlocuiti valcovii lui Dragnea cu valcovii vostri, inlocuiti-i cu niste ministri mai destepti si mai priceputi decat sefii lor de partid. Fiti pregatiti sa va bateti la Bruxelles si Strasbourg sa aduceti romanilor aceleasi sume pe care le primesc si cehii si ungurii si polonezii. Fiti pregatiti sa construiti autostrada Pitesti-Sibiu la timp, fiti pregatiti sa triplati rata de penetrare a distributiei de gaze naturale, fiti pregatiti sa ne aduceti apartenenta la OECD, fiti pregatiti sa construiti spitalele regionale. Si toate acestea in 4 ani. Pentru ca atat veti avea la dispozitie.

Si inca ceva: renuntati la lozinci! In definitiv, ma intreb cum ar fi fost astazi caracterizat Ionel Bratianu: suveranist sau federalist?

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Despre ce vrei sa scriem?

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *