Dragoș Pîslaru anunță lansarea proiectului „Biroul Virtual Diaspora”: „Va fi locul în care oricine îmi va putea semnala o problemă, un abuz, o lacună legislativă”

Dragoș Pîslaru anunță lansarea proiectului „Biroul Virtual Diaspora”: „Va fi locul în care oricine îmi va putea semnala o problemă, un abuz, o lacună legislativă”

Dragoș Pîslaru, europarlamentar din partea Alianței USR PLUS și coordonator al Comisiei pentru muncă și afaceri sociale (EMPL) din partea Renew Europe, a găzduit, luni, o dezbatere LIVE pe Facebook cu reprezentanți oficiali și activiști din țară și Diaspora intitulată „Protejarea muncitorilor transfrontalieri: de la Rezoluția Parlamentului European la realitate”, în care au fost prezentate ultimele evoluții la nivel european pe acest subiect și au fost dezbătute soluții la problemele existente.

În acest context, Dragoș Pîslaru a anunțat lansarea proiectului „Biroul Virtual Diaspora” prin care își propune să ofere sprijin concret comunității românilor din Europa.

„În calitate de europarlamentar am avut ocazia să mă implic în Comisia de muncă și afaceri sociale (EMPL), am fost ales coordonator din partea Renew Europe. În această calitate am încercat să împing această agendă a mobilității în spațiul european și, bineînțeles, o mobilitate care să vină la un loc cu protejarea drepturilor muncitorilor din acest spațiu european. Am avut mai întâi ocazia să obțin poziția de raportor din umbră al grupului Renew Europe pe dosarul de coordonare al sistemelor de securitate socială, Regulamentul 883.

Mai apoi, odată cu declanșarea pandemiei COVID în Europa am sesizat o oportunitate de a ridica agenda mai sus, am avut o audiere în Comisia de muncă în care am chemat comisarul pentru probleme de muncă și conducerea Autorității Europene pentru Muncă și, de acolo, în urma acestei audieri grupul Renew Europe, prin Dacian Cioloș, a cerut o rezoluție în Parlamentul European pe care am avut ocazia să o coordonez și, în acest mod, pe 19 iunie am reușit în Parlamentul European, cu o mare majoritate, să adoptăm această rezoluție.

Practic, așa cum este descris și în textul rezoluției, problemele muncitorilor transfrontalieri și sezonieri, problemele românilor sezonieri și transfrontalieri nu sunt noi. Sunt probleme sistemice pe care criza le-a accentuat și am asistat la o răsturnare a miturilor, la nivel european. Dacă înainte de criză, muncitorii care veneau din estul sau sudul Europei erau văzuți oarecum prin perspectiva dumping-ului social, prin perspectiva faptului că iau locuri de muncă de la locuitorii țărilor destinație, pandemia ne-a arătat cât de dependente sunt mai multe ramuri, sectoare: agricultura, turismul, asistența socială de această mobilitate, de deplasarea muncitorilor pentru a putea să completeze aceste locuri de muncă care altfel nu ar fi ocupate.

Oportunitatea oferită de criză a fost aceea într-un context, evident trist, în care mai mulți muncitori transfrontalieri și sezonieri în Germania mai întâi pe zona de agricultură, și mai apoi în abatoare, în mai multe țări au fost infectați cu noul coronavirus, lucrurile acestea s-au dus în mass-media și de acolo am reușit practic să ridicăm agenda.

Rezoluția din Parlamentul European a fost o rezoluție care a tratat pe de-o parte problemele legate de protecția pe timpul pandemiei a muncitorilor transfrontalieri și sezonieri și cu respectarea drepturilor acestora, cu evitarea dublului standard și a discriminării, cu asigurarea unor condiții de muncă corespunzătoare. Mai apoi s-a concentrat pe partea de mobilitate și pe necesitatea de colaborare a autorităților pentru a evita abuzurile și, nu în ultimul rând, o perspectivă pe termen mai lung în care ne uităm la problema coordonării în general a sistemelor de securitate socială.

Știm foarte bine că o rezoluție nu rezolvă lucrurile de pe o zi pe alta. Rezoluția a avut, însă, un punct important în această agendă de luptă pentru protecția muncitorilor transfrontalieri. Ea a generat, acum, mai recent un ghid din partea Comisiei Europene de implementare și aceasta este o veste bună. Avem și o promisiune de la Președinția germană prin ministrul Muncii, Hubertus Heil, că va ridica această agendă la un nivel important pentru Președinția germană a Consiliului în această jumătate de an.

Pe scurt, avem pe de-o parte o atenție din partea Parlamentului European pe acest subiect, care își va exercita în continuare mecanismele de interpelare, de audiere pe care le poate avea față de Executivul comunitar. Eu însumi voi vrea să continui această agendă și acesta este motivul pentru care am considerat oportun de a deschide într-un mod virtual un birou de diaspora dedicat muncii sezoniere și transfrontaliere, mai ales pentru românii care sunt în aceste situații. Acest eveniment este dedicat lansării acestui birou și e o oportunitate foarte bună de a discuta despre probleme și soluții pe care le putem strânge împreună pentru a putea să venim în sprijinul atâtor români, care își câștigă o bună parte din existență muncind în alte state europene”, a declarat Dragoș Pîslaru în debutul dezbaterii.

În ceea ce privește Biroul Virtual Diaspora, Dragoș Pîslaru a oferit următoarele informații: „Biroul Virtual Diaspora va fi punctul de legătură al tuturor românilor din afara granițelor cu Parlamentul European, cu grupul Renew Europe și partidele din acest grup, care au reprezentanți aleși în aproape toate regiunile cu numere semnificative de români. Va fi locul în care oricine îmi va putea semnala o problemă, un abuz, o lacună legislativă.

La adresa de email reneweurope.diaspora@europarl.europa.eu oricine va putea semnala probleme, oferi sugestii, cere ajutorul.
Va fi felul prin care voi contecta românii cu autoritățile responsabile sau cu organizațiile de societate civilă, românești și nu numai, care-i pot ajuta.

Dar, mai ales, va fi modul prin care vom aduna informația necesară pentru a ne fundamenta toate deciziile și munca ulterioară în ceea ce privește mobilitatea românilor, în Parlamentul European dar și cel național. Vom lansa apoi discuții periodice, initiațive și recomandări pentru statele membre dar și pentru muncitorii români sau angajatorii lor”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citiţi mai multe ştiri de la PLUS
Sursa: Ştiri.PLUS