Noutăți

Filosoful Macron, în vizită la showman-ul Trump – mizele întâlnirii dintre cei doi președinți

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a început luni prima vizită de stat, cea mai prestigioasă, în limbaj diplomatic, pe care un lider străin o efectuează în Statele Unite ale Americii de la preluarea președinției de către Donald Trump. În momentul publicării acestei analize are loc ceremonia oficială de primire, iar cei doi lideri susțin primele lor discursuri publice din cadrul vizitei. Însoțit de o delegație de aproximativ 50 de persoane, miniștri și parlamentari, oameni de știință, artiști, dar și afaceriști, în cele trei zile de vizită, 23 – 25 aprilie, președintele Macron are o agendă plină de evenimente încărcate de simboluri care vor să transmită un singur mesaj: relațiile dintre Franța și Statele Unite sunt, în acest moment, foarte apropiate, iar interlocutorul preferat al președintelui Trump din Uniunea Europeană este astăzi Emmanuel Macron. De remarcat că doar o singură zi desparte vizita președintelui Franței de cea a cancelarei federale a Germaniei, Angela Merkel, în SUA, aceasta fiind așteptată vineri la Casa Albă.

Impresionat de primirea fastuoasă de care a avut parte la Paris în timpul vizitei din 13 – 14 iulie 2017, președintele Donald Trump nu a vrut să se lase mai prejos. Pentru a-şi arăta afecţiunea faţă de şeful de stat francez, l-a invitat luni seara la Mount Vernon, reşedinţa primului preşedinte american, George Washington, la o cină în patru, pe terasă, împreună cu primele doamne, Brigitte Macron și Melania Trump. Alegerea domeniului Mount Vernon este inedită şi simbolică pentru relaţia franco-americană. Acolo, marchizul Gilbert du Motier de La Fayette, unul dintre cei opt cetăţeni de onoare ai Statelor Unite ale Americii (distincție acordată pentru rolul-cheie jucat în timpul Războiului de independență al SUA), a fost în vizită la vechiul lui prieten George Washington. În 1790, i-a înmânat cheia Bastiliei, în original, simbol al prieteniei lor, un obiect care este expus și astăzi la loc de onoare în incinta reședinței.

Programul vizitei cuprinde și două importante evenimente care vor să marcheze buna colaborare militară dintre cele două țări, care, de-a lungul istoriei, a cunoscut și multe momente tensionate, inclusiv acțiunile din anii 1960 ale președintelui Charles de Gaulle, expulzarea trupelor americane de pe teritoriul Franței și a Cartierului General al NATO, precum și ieșirea Franței din Alianța Nord-Atlantică. În timpul vizitei sale, președintele Emmanuel Macron va depune o coroană de flori la Mormântul Soldatului Necunoscut din Cimitirul Național de la Arlington, unde sunt înmormântați în jur de 400.000 de soldați americani morți pe câmpul de luptă începând cu Războiul Civil. El urmează, totodată, să decoreze mai mulți veterani americani din Cel de-al Doilea Război Mondial.

În cadrul vizitei, miercuri dimineață, preşedintele Franței va rosti și un discurs, în engleză, notează France24.com, citat de Rador, în faţa Camerelor reunite ale Congresului SUA. Deși nu este un gest singular, înaintea lui Emmanuel Macron, și alți preşedinţi francezi au susținut astfel de discursuri, printre care François Mitterrand, Jacques Chirac și Nicolas Sarkozy, momentul oferă ocazia oaspetului de a se adresa nu numai unui şef de stat, ci unui întreg for legislativ şi, prin intermediul lui, unei naţiuni întregi.

Tot miercuri, președintele Macron va susține un discurs în fața studenţilor Universităţii Georgetown din Washington.

Interviu la Fox News, cadoul lui Macron pentru Trump

Curtoazia nu s-a lăsat așteptată nici de cealaltă parte. Cu o zi înainte de vizita sa în SUA, președintele Emmanuel Macron a acordat un interviu postului Fox News, canalul preferat al președintelui Donald Trump. O jumătate de oră în talk show-ul matinal „Fox News Sunday”, moderat de Chris Wallace, interviul fiind acordat în limba engleză, cum avea să observe presa franceză – un adevărat cadou pentru gazda sa. Prezența la emisiune și mesajele pe care le-a exprimat nu aveau cum să treacă neobservate de susținătorii președintelui american, mari fani ai postului TV, și nici, bineînțeles, chiar de acesta.

În căutarea lucrurilor care îi apropie

Este greu să găsești doi lideri occidentali cu viziuni mai contradictorii despre lume. „Gazda, un arogant fost prezentator de emisiuni TV de divertisment, a fost ales pe baza promisiunii că va închide granițele și va abjura multilateralismul. Musafirul, un licențiat erudit în filosofie, a câștigat puterea respingând naționalismul și lăudând Europa și ordinea mondială liberală. Și totuși, în ciuda tuturor evidențelor, dl Macron este liderul european care a făcut cel mai mult pentru a ajunge la o improbabilă relație călduroasă cu dl Trump. Unii îi spun «îmblânzitorul de Trump»”, scrie „The Economist” în ediția online, citat de Rador.

Cu toate acestea, cei doi lideri mondiali au devenit extrem de apropiați. „Diário de Notícias”, citat de Rador, scrie în ediția online că, potrivit Casei Albe, anul trecut cei doi președinți s-au întâlnit la două summituri internaționale, pe lângă vizita președintelui Trump la Paris, și au purtat 19 convorbiri telefonice, cu cancelara federală a Germaniei, Angela Merkel, spre exemplu, președintele Donald Trump a avut doar 10 astfel de convorbiri telefonice. Motivul acestei înţelegeri trebuie găsit în punctele comune ale celor doi lideri, explică, pentru France24.com, Célia Belin, doctor în ştiinţe politice şi cercetătoare în domeniul relaţiilor transatlantice la Brookings Institution de la Washington: „Dacă ne putem imagina că totul îi opune pe cei doi – unul mare intelectual, pro-european şi liberal, în faţa unui businessman, naționalist şi protecţionist – de fapt, comunicarea este bună între cei doi ex-outsideri care au avut cam acelaşi parcurs politic. Într-adevăr, amândoi au răsturnat elita politică a ţării lor şi au reuşit să ajungă la putere atunci când nimeni nu paria pe ei. Ei îşi apreciază reciproc măsura succesului.”.

Subiecte care îi apropie

Contextul internațional tot mai complicat face astăzi ca Franța să fie greu de ocolit pe mai multe subiecte de mare importanță pentru Statele Unite ale Americii. În domeniul militar, Franţa este deosebit de apropiată de partenerii de peste Ocean, mai ales dupa intervenţia din Mali, din timpul președinției lui François Hollande, când SUA au răspuns cererilor disperate de ajutor ale Franței. Ultimul exemplu în timp a fost atacul împotriva instalaţiilor chimice din Siria din 14 aprilie. „Franţa se dovedeşte astăzi principalul aliat [în Europa – n.red.] pe chestiunile militare pentru Statele Unite”, a mai remarcat cercetătoarea Célia Belin pentru France24.com. „Multă vreme, au fost britanicii, care s-au cam retras astăzi din cauza Brexitului. Acum, francezii şi-au demonstrat voinţa de a împărţi povara luptei antiteroriste. Această imagine a Franţei s-a dezvoltat în urma intervenţiilor din Mali, dar şi din Irak, apoi din Siria. Într-un moment în care preşedintele Trump îi critică enorm pe europeni pentru că nu investesc suficient în apărare, Franţa dă exemplul contrar”.

Chiar și momentul vizitei nu a fost ales întâmplător: cu doar o lună în urmă, Palatul Elysée și Casa Albă încă nu stabiliseră o dată, dar, după ce au participat împreună la atacul asupra activelor chimice ale regimului sirian al lui Bashar al-Assad, vizita a dobândit un caracter urgent, scrie, în ediția online, „Jornal Económico”. Președintele Emmanuel Macron dorește ca Statele Unite să considere Franța drept interlocutorul lor privilegiat în Europa și în Uniunea Europeană – și, de aceea, va depune toate eforturile pentru ca această a doua întâlnire unu la unu cu președintele Donald Trump să aibă un caracter de summit între două țări egale. Pentru aceasta, președintele Macron va trebui să treacă peste agenda internațională a Uniunii Europene – dar este un efort pe care îl va face cu plăcere deoarece consideră că blocul comunitar este în continuare un vid în ceea ce privește asumarea rolului internațional pe care ar trebui să îl deţină.

Potrivit presei franceze, problemele economice vor fi, de asemenea, foarte prezente în discuțiile dintre cei doi lideri. Președintele Donald Trump nu este neapărat un adept al relațiilor economice în creștere cu ţări terțe, însă Franța are nevoie de linii de creștere care să îi permită să dezlege anumite noduri care împiedică economia să atingă niveluri mai sănătoase. Noutățile din acest domeniu vor reprezenta veşti bune la întoarcerea acasă – și președintele Franșei are nevoie disperată de veşti bune pentru consumul intern, într-un moment în care popularitatea sa în rândul propriilor cetățeni nu este entuziasmantă. Valul grevelor care a avut loc în diferite sectoare indică faptul că președintele Macron – după cum era de așteptat – se confruntă cu greutăţi în a convinge societatea franceză să accepte anumite măsuri considerate necesare în ceea ce privește legislaţia muncii și a securității sociale.

De altfel, președintele Emmanuel Macron avea să explice chiar el însuși motivele apropierii de preşedintele american, „relaţia specială”, în interviul pe care l-a acordat postului Fox News, canalul preferat al președintelui Donald Trump, cu o zi înainte de începerea vizitei în SUA: „Probabil pentru că suntem amândoi independenţi, nu facem parte din sistemul politic tradiţional. În al doilea rând, suntem pe aceeaşi linie pe dosarele internaţionale importante, în special lupta antiteroristă şi bătălia împotriva Statului Islamic. În al treilea rând, avem o relaţie personală puternică.”.

În același interviu acordat Fox News, președintele Macron avea să enunțe și obiectivul general al vizitei sale în Statele Unite: „Obiectivul meu este de a scoate în evidenţă lunga istorie dintre cele două ţări ale noastre, bazată pe valori de care suntem legaţi, în special libertatea şi pacea.”.

Subiecte care îi despart

În ciuda fastului și a protocolului extins, vizita în Statele Unite a președintelui Emmanuel Macron nu face să dispară subiectele pe care cele două țări au poziții divergente, cum este clima, Iranul sau reimpunerea taxelor vamale la oţel şi aluminiu de către SUA. Palatul Élysée s-a arătat, de altfel, foarte prudent în legătură cu aşteptările de la această vizită în materie de rezultate concrete: nu se pune problema să-l facă pe președintele Donald Trump să-şi schimbe părerea complet, chiar dacă Parisul doreşte să facă progrese în aceste domenii, mai scrie France24.com.

În ceea ce priveşte clima, de exemplu, Franţa intenţionează să continue să descrie consecinţele încălzirii climatice în faţa unui preşedinte american declarat sceptic când vine vorba despre efectele încălzirii globale. Președintele Trump a anunțat, în iunie 2017, retragerea SUA din Acordul de la Paris privind schimbările climaterice, stabilit în decembrie 2015, prin care guvernele semnatare au convenit să mențină creșterea temperaturii medii la nivel mondial mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale. Anunțul SUA a atras, la acea dată, criticile directe ale liderilor mondiali, dar și din partea multor mari companii, inclusiv americane. Acest dezacord franco-american nu este, însă, o problemă majoră, după părerea cercetătoarei Céliei Belin, deoarece Parisul mizează pe societatea civilă americană, foarte angajată prin intermediul unor mişcări, cum este coaliţia de oraşe şi întreprinderi „We are still in”, care militează pentru respectarea obiectivelor de limitare a încălzirii globale. De altfel, acestei societăţi civile i se va adresa președintele Emmanuel Macron în discursul pe care-l va rosti miercuri în fața studenților Universităţii Georgetown din Washington. Aceasta va fi o bună ocazie pentru el să se exprime mai liber pe subiecte care îl îndepărtează de președintele Donald Trump.

Cei mai întunecaţi nori în relaţia franco-americană privesc mai curând probleme pe termen scurt. „Iranul şi Siria, toate probleme esenţiale pentru securitatea franceză. De exemplu, preşedintele Trump şi-a exprimat voinţa de a retrage trupele americane din Siria de îndată ce lupta contra Statului Islamic se va fi terminat. Or, francezii au interesul să existe un minim de stabilitate în această regiune”, a mai estimat cercetătoarea Célia Belin. În interviul pe care l-a acordat postului Fox News cu o zi înainte de începerea vizitei în SUA, președintele Macron a explicat, legat de Siria, că este necesar, pentru Statele Unite şi occidentali „să rămână prezenţi, nu neapărat cu trupe americane, poate fi şi prin intermediul diplomaţiei”, scrie, în ediția online, cotidianul francez „Le Figaro”. Pentru „a construi noua Sirie”, rolul Statelor Unite, al aliaţilor, al ţărilor din regiune „şi chiar al Rusiei şi Turciei” va fi foarte important, a mai spus președintele Franței. „Dacă plecăm după înfrângerea Statului Islamic, vom lăsa terenul regimului iranian, lui Bashar al-Assad şi acelor oameni care vor pregăti viitorul război şi îi vor alimenta pe noii terorişti”, a conchis președintele Macron.

Pe tema Iranului, termenul de stabilire a următoarei mișcări este şi mai scurt. „Până pe 12 mai, preşedintele Trump va decide dacă va continua să ridice sancţiunile împotriva Teheranului. Restabilindu-le, vrea, literalmente, să arunce în aer acordul privind nuclearul iranian: el acţionează deci direct împotriva intereselor franceze”, a mai explicat cercetătoarea Célia Belin pentru France24.com. Președintele Donald Trump a stabilit data de 12 mai ca termen-limită pentru ca partenerii europeni să identifice mecanisme de control mai stricte pentru Acordul nuclear al Iranului. Acesta a fost semnat în iulie 2015 de SUA, China, Franța, Marea Britanie, Rusia și Germania, pe de o parte, și de Iran, de partea cealaltă, și îi garantează Iranului dreptul de a menține un program nuclear pașnic aflat sub controlul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică în schimbul anulării sancțiunilor europene și ale SUA. Dar președintele Donald Trump și unele cercuri de la Washington consideră acordul prea favorabil Teheranului pentru că i-ar fi fost lăsată o marjă prea mare pentru a continua, mascat, latura războinică a  programului nuclear și dezvoltarea unui program de rachete balistice, pe lângă înarmarea aliaților regionali.

Și pe acest subiect a vorbit președintele Macron în interviul pe care l-a acordat postului Fox News cu o zi înainte de vizita sa în SUA: „Acest acord e perfect? Nu!”, a spus el. „Dar care este opţiunea voastră mai bună? Nu o văd. N-am un plan B pe problema nucleară. De aceea spun: «Să păstrăm cadrul care există, căci e mai bine decât o situaţie ca cea nord-coreeană.». Cu toate astea, nu sunt satisfăcut de situaţie în ce priveşte Iranul. Vreau să lupt contra programului lor de rachete balistice şi să le limitez influenţa regională”, a spus președintele Macron, explicând că acordul poate fi „completat” fără a-l distruge.

Un alt subiect tensionat pe agenda celor doi lideri este anunțul președintelui Donald Trump că va reimpune, de la 1 mai, taxe vamale țărilor din Uniunea Europeană pentru importurile de  oţel (25%) şi aluminiu (10%). Măsura, care vizează, de fapt, importurile din China, a fost luată după ce președintele Trump a anunțat că sunt țări care tratează incorect aceste schimburi comerciale, una dintre temele sale de campanie fiind tocmai efectele dăunătoare pe care importurile din China le au asupra viabilității industriei americane. După ce a semnat decretul de impunere a taxelor, de la care erau exceptate Canada și Mexic, iar Uniunea Europeană a decis măsuri similare pentru importurile din SUA, președintele Donald Trump a hotărât suspendarea temporară a taxelor, până la 1 mai, pentru unele state, printre care și cele membre ale Uniunii Europene, urmând să decidă care țări vor fi exceptate definitiv începând cu această dată. Și despre acest subiect s-a pronunțat președintele Emmanuel Macron în interviul pe care l-a acordat postului Fox News. „Sper că nu le va pune în aplicare. (…) Sunt un tip uşor de înţeles, sunt foarte simplu şi direct: nu vă puteţi război cu toată lumea, China, Europa, Siria, Iran… Haideţi! Nu merge aşa”, a mai spus președintele Emmanuel Macron în interviul pentru Fox News.

(Surse foto: Facebook / Emmanuel Macron, WhiteHouse.gov)