Noutăți

Inculpaţii se folosesc de protocolul Parchet-SRI pentru a ataca probatoriile în instanță

Tot mai mulţi inculpaţi atacă în instanţă probatoriile din dosare, susţinând că probele au fost culese ilegal în baza protocolului SRI-Parchet. Din punctul de vedere al acestora, protocolul ar fi adăugat la lege şi ar fi permis strângerea de probe de către serviciile de informaţii, deşi legea de funcţionare a SRI interzice ca serviciul să facă acte de cercetare penală. Se întâmplă în realitate ceea ce G4media.ro atrăgea atenţia în momentul în care a izbucnit scandalul protocoalelor cu SRI.

(FOTO Rudel Obreja/ Sursa Facebook)

Rudel Obreja este unul dintre contestatari. Condamnat în primă instanţă la 5 ani cu executare în dosarul Gala Bute, fostul preşedinte al Federaţiei de box, Rudel Obreja, contestă acum probatoriul întrucât ar fi fost administrat ilegal în baza protocolului SRI-Parchet. Avocatul lui Obreja a cerut în instanţă ca DNA să precizeze în ce măsura protocolul şi-a produs efectul în dosarul Gala Bute. El a cerut ca probele administate în baza protocolului să fie anulate. Obreja a făcut plângere la DIICOT împotriva semnatarilor acestui protocol, foştii directori ai SRI, George Maior şi Florian Coldea şi fostul procuror general al României, actuala şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi.

În dosarul Gala Bute, fostul ministru PDL al Dezvoltării şi Turismului, Elena Udrea, a primit 6 ani de detenţie. Ultimul termen la procesului este pe 9 mai.

Adrian Sârbu, alt inculpat celebru, a făcut plângere penală împotriva semnatarilor protocolului. Judecat pentru evaziune fiscală cu un prejudiciu de peste 14 milioane de euro, Sârbu riscă între 4 şi 14 ani de detenţie. Şi el contestă probatoriul din dosar, considerând că a fost administrat ilegal în baza protocolului Parchet-SRI.

Sorin Strutinsky făcea parte din celebra tripletă care a condus Constanţa în ultimii 15 ani. Este acuzat în dosarul Polaris de 3 infracţiuni de complicitate la luare de mită. L-ar fi ajutat pe fostul primar Radu Mazăre să ia mită peste 7 milioane de euro de la Eduard Martin, băiatul fostului prefect de Constanţa şi patron al firmei de salubritate Polaris, tocmai ca primăria să acorde contracte către firma lui. La termenul de săptămâna trecută, avocatul lui Strutinsky a cerut magistraţilor Înaltei Curţi să solicite DNA lămuriri privind implicarea SRI în dosarul Polaris.

Pe 17 aprilie, Curtea Supremă pronunţă verdictul în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri de la Bacău în care este judecat fostul sforar PSD, Viorel Hrebenciuc. În acest context, unul dintre inculpaţii din dosar, aşa-zisul prinţ Paltin Sturza a denunţat şi el probele din dosar, susţinând că au fost strânse ilegal de SRI în baza protocolului cu parchetul.

Paltin Sturza, unul dintre beneficiarii retrocedărilor presupus ilegale, a sesizat CSM şi Comisia parlamentară de control a SRI.

Ce spune legea SRI. Într-adevăr, articolul 13 din legea 14/1992 de organizare şi funcţionare a SRI interzice serviciului să facă acte de urmărire penală.

“Art. 13. Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest”, se arată în legea SRI.

Însă aceeaşi lege spune că SRI poate stânge probe când e vorba de ameninţări la siguranţa naţională.

“Art. 9. În vederea stabilirii existenţei ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale, cadre anume desemnate din Serviciul Român de Informaţii pot efectua, cu respectarea legii, verificări prin: solicitarea şi obţinerea de obiecte, înscrisuri sau relaţii oficiale de la instituţii publice; consultarea de specialiţti ori experţi; primirea de sesizări sau note de relaţii, fixarea unor momente operative prin fotografiere, filmare ori prin alte mijloace tehnice; constatări personale, inclusiv prin operaţiuni tehnice.

Art. 10. În situaţiile care constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României, Serviciul Român de Informaţii, prin cadre stabilite în acest scop, solicită procurorului eliberarea mandatului prevăzut de art. 13 din Legea privind siguranţa naţională a României pentru desfăşurarea activităţilor autorizate de acesta.

Art. 11. Activităţile prevăzute la art. 9 şi 10 se consemnează în acte de constatare care, întocmite cu respectarea prevederilor Codului de procedură penală, pot constitui mijloace de probă”, se arată în legea SRI.

Corupţia, ameninţare la siguranţa naţională. Fenomenul corupţiei este descris ca o vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale în Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2015 – 2019. Ce spune Strategia naţională de apărare:

„Corupţia vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a ţării, buna guvernanţă, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. În plan extern, persistenţa corupţiei are impact negativ asupra credibilităţii şi imaginii ţării noastre”.

„Vulnerabilităţile sunt consecinţe ale unor disfuncţii ori deficienţe sistemice, care pot fi exploatate sau pot contribui la materializarea unei ameninţări sau a unui risc.”

„Ameninţările reprezintă capacităţi, strategii, intenţii ori planuri ce pot afecta valorile, interesele şi obiectivele naţionale de securitate.” Vezi pe larg documentul aici:

Documentul programatic al SRI derivă din Strategia de apărare. Strategia naţională de informaţii nu poate fi găsită din surse deschise, însă pe site-ul SRI este o declaraţie a directorului Eduard Hellvig care spune:

“În şedinţa CSAT din 10 decembrie 2015 a fost aprobată Strategia de Informaţii 2015-2019, document programatic ce reiterează principiile pe care se fundamentează activitatea Serviciului Român de Informaţii şi îi stabileşte direcţiile de acţiune prioritare, pornind de la Strategia Naţională de Apărare a Ţării aferentă aceluiaşi interval.”

Pilonul MST al binomul SRI-Parchet, pulverizat de decizia CCR din februarie 2016. Colaboarea SRI-Parchet a fost declarată parţial neconstituţională de CCR la începutul lui 2016. De atunci, SRI nu mai poate acorda suport tehnic parchetelor pentru interceptări şi filaje prin punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică (MST), adică mandatele obişnuite. Cu toate acestea, SRI are obligaţia prin lege să trimită la Parchet probele strânse pe mandat de siguranţă naţională (MSN) când e vorba de ameninţări la adresa securităţii naţionale. Citeşte aici cum explică o judecătoare de Înalta Curte cadrul legal privind colaborarea SRI-Parchet pentru punerea în aplicare a mandatelor de siguranţă naţională (MSN).

continuare… .

G4Media

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *