Juncker îi răspunde lui Dăncilă: Experții au cerut date în baza Mecanismului MCV

Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, îi răspunde premierului Viorica Dăncilă în scandalul datelor cerute în 2012 de executivul european cu privire la situația unor procese din România. Scrisoarea este datată 4 aprilie, dar a ieșit la iveală abia acum.

După dezvăluirile apărute în spațiul public, premierul român a cerut Comisiei lămuriri legate de evaluările experţilor europeni în cazul dosarelor de mare corupţie. Viorica Dăncilă a considerat că experţii şi-au depăşit atribuţiile solicitând date din dosare concrete.

Şeful Comisiei Europene spune însă că, în 2012, experţii europeni au cerut informaţiile în interiorul Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi au solicitat doar informaţii publice despre stadiul dosarelor. Jean Claude Junker a reiterat într-o scrisoare trimisă Vioricăi Dăncilă că independenţa sistemului judiciar şi abilitatea acestuia de a lupta eficient împotriva corupţiei sunt pietrele de temelie ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene.

Doamnă prim-ministru,

Am citit cu atenție scrisoarea dvs din 21 martie 2018 în care cereați lămuriri despre o scrisoare din partea Comisiei, datată octombrie 2012, adresată ministrului român al justiției aflat atunci în funcție.

Permiteți-mi, înainte de toate, să reiterez importanța pe care o acord conlucrării noastre și, în special, intensificării implementării recomandărilor Mecanismului de Cooperare și Verificare. 

 Am încredere că acest mesaj a fost clar atât la întâlnirea noastră din 21 februarie, cât şi la vizita prim-vicepreşedintelui Timmermans, din 1 martie 2018”, arată Juncker în scrisoarea transmisă premierului Dăncilă.

Preşedintele Comisiei Europene spune că Mecanismul de Cooperare şi Verificare a implicat de la început contacte strânse şi, mai important, cooperarea între Comisie şi autorităţile române.

„Corespondenţa din urmă cu şase ani la care vă referiţi a făcut parte din schimburile dintre Comisie şi Ministerul Justiţiei în cadrul Mecanismului şi a intrat într-o fază de monitorizare intensificată ca urmare a angajamentelor specifice făcute de Guvernul român în iulie 2012 (scrisoarea din 17 iulie 2012). Întrebările au fost concepute pentru a ajuta la pregătirea unei misiuni tehnice în noiembrie 2012 şi veţi observa că CE nu a solicitat informaţii referitoare la fondul cauzelor”, subliniază președintele CE.

Comisia nu a intervenit niciodată în tratarea cazurilor individuale. Unul dintre criteriile specifice ale Mecanismului este: «Bazându-ne pe progresele înregistrate deja, continuăm să desfăşurăm investigaţii profesionale şi nepartizane privind acuzaţiile de corupţie la nivel înalt». Acest lucru ar putea fi evaluat doar prin primirea tipului de informaţii solicitate în scrisoare. Mai precis, unul dintre domeniile de îngrijorare la momentul respectiv a fost fiabilitatea gestionării cazurilor de corupţie la nivel înalt şi, mai exact, dacă astfel de cazuri au progresat până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.

Întârzierile procedurale au fost identificate în acel moment ca fiind o sursă de îngrijorare, în special cu riscul ca termenele de prescripţie să poată apărea înainte de încheierea cazurilor. Acest lucru explică de ce Comisia solicita informaţii cu privire la situaţia actuală şi la etapele procedurale care urmează, informaţii care în mod normal sunt deja accesibile publicului.

În raportul din ianuarie 2013, Comisia a fost în măsură să salute tratarea cauzelor de către instanţe. Întrucât Comisia continuă să primească o imagine de ansamblu necesară asupra activităţilor sistemului judiciar român, inclusiv în ceea ce priveşte tratarea cazurilor de corupţie la nivel înalt, accentul pus anterior asupra gestionării cazurilor nu mai era considerat ca fiind centrală în exerciţiul de raportare”, spune Juncker.

„Consider că ar trebui să ne concentrăm asupra aspectelor viitoare şi asupra asigurării progresului necesar pentru atingerea obiectivului nostru comun de încheiere cu succes a Mecanismului, completând recomandările rămase”, arată Juncker în finalul scrisorii sale.

În 21 martie, premierul Viorica Dăncilă i-a adresat o scrisoare preşedintelui CE Jean Claude Juncker, cerându-i clarificăr cu privire la documentul apărut în presă şi atribuit Comisiei Europene, prin care erau solicitate detalii cu privire la cauze penale vizându-i pe George Becali, Adrian Năstase, Şerban Alexandru Brădişteanu, George Copos, Tudor Alexandru Chiuariu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeş, Cătălin Voicu, Dan Voiculescu. 

„În calitate de prim-ministru al Guvernului României, am responsabilitatea să apelez la toate pârghiile legale şi morale pentru protejarea şi promovarea României ca stat democratic în care funcţionează separaţia puterilor în stat, independenţa justiţiei şi în care sunt garantate drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţeanului. Domnia legii şi apărarea statului de drept sunt pilonii fundamentali ai consolidării oricărei societăţi democratice, aşa cum este cea a ţării mele. Este convingerea mea, a Guvernului României şi a tuturor celor care împărtăşesc valorile democratice. Din aceste considerente şi având în vedere convingerile noastre comune, mă adresez dumneavoastră, domnule preşedinte, în legătură cu un subiect care preocupă şi îngrijorează opinia publică din România. Mă refer la o scrisoare atribuită Comisiei Europene, datată 10 octombrie 2012, transmisă ministrului Justiţiei de la acel moment, doamna Mona Pivniceru, care conţine 21 de cerinţe adresate de instituţia europeană Guvernului României referitoare la Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Între aceste cerinţe se regăsesc şi solicitări concrete, directe, privind anumite cauze penale şi anumite persoane cercetate penal pentru săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi de abuz în serviciu, respectiv George Becali, Adrian Năstase, Şerban Alexandru Brădişteanu, George Copos, Tudor Alexandru Chiuariu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeş, Cătălin Voicu, Dan Voiculescu”, a scris Dăncilă.

Ea i-a adresat preşedintelui CE „rugămintea de a clarifica aspectele de fapt şi de drept cu privire la documentul în cauză” şi şi-a exprimat convingerea că în scurt timp, prin implicarea directă a lui Juncker, vor putea fi înţelese “raţiunile, motivele şi criteriile care au stat la baza întocmirii de către reprezentanţii Comisiei Europene a acestei liste nominale, modalitatea în care informaţiile solicitate şi obţinute de către instituţia europeană au contribuit la analizarea şi, mai ales, la evaluarea progreselor înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare”.

„Sunt ferm convinsă că răspunsul dumneavoastră va include detalii relevante şi utile, care să ne permită, în continuare, obţinerea de rezultate semnificative în cadrul MCV, întemeiate pe valorile respectării democraţiei, statului de drept, drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului, într-o societate caracterizată prin lipsa oricărei discriminări, justiţie, dreptate, adevăr şi egalitate în drepturi”, mai spunea Viorica Dăncilă în scrisoarea adresată preşedintelui CE.

Presa a discutat atunci că au existat diferențe de nuanță între variantele în limba română – făcută publică în România – și cea în limba engleză a scrisorii, trimisă Comisiei Europene. Astfel, dacă în limba română exprimarea părea să fie aproape agresivă, nu acelaşi lucru se întâmpla în varianta în limba engleză, unde se observa un ton mult mai calm şi împăciuitor. Citiți detalii pe această temă aici.

(surse: Digi24, News.ro)

continuare… .

Sursa | Digi24

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *