LA 9 LUNI DE LA APARIȚIE, LEGEA CARE LE-A PUS GÂND RĂU ASISTAȚILOR SOCIAL, FĂRĂ NORME DE APLICARE. Nu încă. Mai sunt 3 runde de alegeri…

„Fenomenul”
banilor plătiți oamenilor care nu muncesc a atras atentia politicienilor care au
hotărât să stopeze „lenea”. Așa că, în octombrie anul trecut, a intrat în
vigoare o lege care lasă sute de mii de români cu buzunarele goale. Sau cel
puțin ar trebui. De fapt, vechea Lege 416/2001 a venitului minim garantat a
suferit modificări prin Legea 192/2018, în sensul că refuzul o singură dată a
unui loc de muncă oferit conduce la încetarea dreptului la ajutorul social.
În plus, pentru sumele acordate ca ajutor social, persoanele apte de muncă din
familiile beneficiare au obligaţia de a presta lunar, la solicitarea administrației
locale, muncă pentru acţiuni sau lucrări de interes local, respectiv în
interesul unor beneficiari de lucrări care au nevoie de forţă de muncă şi
funcţionează pe raza unităţii administrativ-teritoriale, fără a se putea depăşi
regimul normal de lucru.

Refuzul unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă atrage încetarea dreptului la ajutorul social. (…) Familia sau persoana singură poate solicita un nou drept după o perioadă de 12 luni de la data deciziei de încetare a dreptului la ajutorul social.”  – Lg. 192/2018.

Până
aici, sublim! Numai că, deși intrată în vigoare în luna octombrie a anului
trecut, noua lege nu dispune și de norme de aplicare. Pentru că nu au fost
elaborate. Răspunzător? Ministerul Muncii. Ministru la acea vreme? Lia Olguța
Vasilescu. Ministru la această vreme? Marius Budai. Ambii PSD. Surpriză? N-aș
zice. Pentru că o problemă politică, veche ce-i drept, este folosirea
ajutoarelor sociale, în mod repetat şi în timp îndelungat, în scopuri politice,
mai ales în momentele electorale. Și nu doar în momentele electorale, ci chiar
şi atunci când este nevoie ca 150.000 de persoane să fie aduse și plătite în
Piaţa Victoriei. Și cum ai putea să strângi atâți oameni, să-i plimbi cu
autocare, microbuze și mașini de ocazie între secții de votare sau prin nu știu
ce piețe ale capitalei dacă le tai craca de sub picioare? Cum să emiți niște
norme de aplicare pentru o lege populistă a opoziției când tu, puterea, deții
puterea la fel de populistă de a nu o face? Cum s
ă faci cu bună știință valuri
uriașe în balta cu pește?
Adevărat,
e ruşinos să foloseşti nişte persoane aflate la riscul excluziunii sociale, mulți
dintre ei doar pe hârtie, pentru propagandă politică. Dar când persoanele în
cauză înseamnă docilitate și voturi, multe voturi, rușinea pălește vizibil în
fața interesului. Așa încât, mulți asistați social continuă să stea
nestingheriți acasă pe banii statului, să refuze sub pretexte ireale să
muncească sau să-și trimită copiii la școală.

Noua lege, așadar, funcționează după normele metodologice ale unei vechi legi, modificată. Ilogic și, oarecum, teoretic imposibil. Practic, merge și-așa! La 9 luni de la intrarea în vigoare a modificărilor aduse legii venitului minim garantat ANPIS, ANOFM și administrațiile locale prin Direcțiile de Asistență Socială, trei instituții cu atribuții speciale în domeniu conform noii legi, nu pot aplica în mod concret prevederile acesteia pentru că nu știu cum. Mai ales că este vorba despre prevederi noi introduse, cum ar fi termenul impus de 12 luni după încetarea dosarului de plată, timp în care persoana în cauză nu poate solicita un nou drept. Cine verifică? În a cărui bază de date poate fi căutat? Cine închide și cine redeschide un dosar?

Multe
întrebări și, în lipsa normativelor necesare, puține răspunsuri. Nici
preocupări în acest sens nu sunt pentru că altele sunt prioritățile, în
concordanță cu așteptările: încă trei runde de alegeri viitoare și multe, multe
voturi de obținut.

P.S. Vorbim aici de 177 343 de beneficiari aflați în plată la nivelul țării pentru care statul plătește 47.034.297 lei (peste 470 miliarde ron). La Olt sunt 5937 asistați social aflați în plată pentru care sunt cheltuiți peste 14 miliarde ron (datele statistice sunt înregistrate pe site-ul ANPIS și sunt aferente lunii mai). Mergem mai departe și ce credeți: aflăm că cei mai mulți sunt în mediul rural. Pentru că, dacă la Slatina vorbim de 116 familii beneficiare de ajutor social (mai puțini comparativ cu numărul dosarelor înregistrate în Corabia sau Caracal), la Fărcașele, de exemplu, sunt 130, la Dobrun 123, la Dăneasa 115.

Conform datelor furnizate de
Direcția de Protecție și Asistență Socială Slatina prin director Nora Popescu,
la “nivelul Slatinei 126 beneficiari de ajutor social sunt persoane apte de
muncă, din care 104 au obligația de a face dovada faptului că sunt în evidenţa
AJOFM pentru încadrare în muncă şi nu au refuzat nejustificat un loc de muncă
oferit sau nu au refuzat participarea la un program de pregătire profesională.
Persoane care au obligația de a presta, la solicitarea primarului, acţiuni sau
lucrări de interes local – 74. Nu au obligaţia de a presta acţiuni sau lucrări
de interes local – 13 persoane (11 parinti unici cu unul sau mai mulţi copii în
vârstă de până la 7 ani si 2 persoane care asigură îngrijirea uneia sau a mai
multor persoane cu handicap grav ori accentuat sau persoane vârstnice
dependente). Nu sunt apte de munca 40 de persoane, din care 29 sunt vârstnici și
11 sunt
persoane cu handicap
sau în incapacitate de muncă”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *