Legea arheologiei, adoptată de Senat

 

Proiectul de lege inițiat de senatorul USR Vlad Alexandrescu pentru a spori protecția patrimoniului arheologic a fost adoptat, marți, de plenul Senatului cu 99 de voturi ”pentru” și 8 abțineri. Proiectul va ajunge la Camera Deputaților pentru dezbatere și vot final.

Proiectul propune câteva modificări punctuale în legislația din domeniul protejării patrimoniului arheologic pentru asigurarea clarității unor prevederi și a bunei funcționalități a unor procese:

Corectarea, completarea și clarificarea unor definiții, cum ar fi cele ale: patrimoniului arheologic, sitului arheologic, sitului arheologic de interes național, diagnosticului arheologic, supravegherii arheologice, conservării primare și descoperirii întâmplătoare.

Documentaţiile de urbanism care se referă la situri arheologice trebuie să conțină obligatoriu un raport de diagnostic arheologic, iar documentațiile de avizare a proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire conțin obligatoriu un raport de cercetare arheologică preventivă.

Accesul cu detectoare de metal şi utilizarea lor în siturile arheologice sunt permise numai personalului de specialitate înscris în Registrul arheologilor pe baza autorizării prealabile emise de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.

Autorizarea lucrărilor de construire sau de desfiinţare din siturile arheologice se aprobă numai pe baza şi în conformitate cu avizul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

Modificările introduse în legislație prin acest proiect rezolvă problema braconajul arheologic care a ajuns în România la cote alarmante. Numai în anul 2015 au fost recuperate pe teritoriul României de către Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile sale specializate, 14.840 bunuri culturale mobile, dintre care 12.794 bunuri arheologice sustrase din siturile arheologice din România, reprezentând 86,21% din totalul confiscărilor de bunuri de patrimoniu.

În România, a existat între 1990 și 2000 un vid legislativ în privința protejării patrimoniului național întrucât legea valabilă până atunci a fost abrogată integral, fără a se păstra reglementările care să asigure o minimă protecție. După acest vid legislativ, în anul 2000 au fost adoptate în sfârșit două astfel de reglementări.

Dacă protejarea patrimoniului naţional mobil a fost reglementată printr-o lege (182/2000), nu același lucru se poate spune despre prevederile referitoare la arheologie, care au fost cuprinse într-o ordonanță de guvern (43/2000), ratificată de abia în anul 2006 de Parlament, care a produs multe efecte benefice în vederea protejării și punerii în valoare a patrimoniului arheologic, dar și numeroase neajunsuri și incoerențe, după cum a demonstrat practica ultimilor 18 ani.

”Evoluția tehnologică și progresul cercetării și sunt evidente pentru oricine în aceste aproape două decenii de când au fost adoptate reglementările în domeniul protecției patrimoniului arheologic. De asemenea, funcționarea organismelor care se ocupă de protejarea patrimoniului cultural național au fost confruntate cu situații noi, cu un volum de muncă care a crescut exponențial, motiv pentru care reglementările care fac obiectul acestui proiect de lege sunt menite să asigure funcționarea lor normală sau cel puțin apropiată de normalitate”, a explicat senatorul USR Vlad Alexandrescu.

Proiectul are 29 de inițiatori, dintre care 24 provenind de la USR, 4 de la PSD, 1 de la PMP și are șanse mari să devină lege.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *