Legea privind organizarea judiciară întoarce România în urmă cu 15 ani

 

Legea privind organizarea judiciară, modificată în Comisia specială, continuă subminarea independenței justiției și întoarce România în urmă cu 15 ani.

Prin această lege s-a înființat Secția de Investigare a unor Infracțiuni din Justiție, care va ancheta exclusiv magistrați. Înființarea acestei secții are ca unic scop intimidarea magistraților, deoarece nu există un fenomen infracțional în rândul judecătorilor și procurorilor.

Coaliția PSD-ALDE urmărește decredibilizarea magistraților, prin răspândirea în mediul public a ideii false cum că înființarea unei secții specializate ar veni pe fondul unui mare număr de infracțiuni săvârșite de judecători și procurori. În realitate, în ultimii ani, statistica CSM arată că au existat anual aproximativ zece cazuri de magistrați condamnați, ceea ce nu justifică înființarea acestei secții.

”În lipsa unei necesități reale, constituirea Secției de Investigare a unor Infracțiuni din Justiție semnalează intenția coaliției PSD-ALDE de a cerceta judecătorii și procurorii care ar îndrăzni să ancheteze și respectiv să judece în mod imparțial oameni politici. Această secție este singura structură de parchet înființată pe criterii exclusiv profesionale, cu excepția instanțelor militare. Până în anul 2005 a mai existat o structură asemănătoare, sub denumirea de Biroul de Anchete Speciale, în cadrul căruia a activat procurorul Cristian Panait care s-a sinucis din cauza presiunilor exercitate asupra sa”, a explicat deputatul USR Stelian Ion.

Cu același scop de a intimida magistrații, coaliția PSD-ALDE a propus ca toate soluţiile adoptate de procuror să poată fi infirmate de către procurorul ierarhic superior, nu doar pentru motive de nelegalitate, ci și pentru motive de netemeinicie. Așadar, controlul nu va mai viza strict respectarea normelor de procedură penală, ci și modul în care procurorul subordonat a interpretat probatoriul și legea.

Prin această modificare, toate soluțiile procurorilor vor putea fi cenzurate de procurorul ierarhic superior pentru motive de orice natură, ceea ce înseamnă că numirea unor procurori controlați politic în cele câteva funcții de conducere va asigura controlul asupra activității tuturor celorlați procurori.

În prezent, procurorul ierarhic superior poate infirma pentru motive de netemeinicie doar rechizitoriul și ordonanța prin care procurorul subordonat a dispus renunțarea la urmărirea penală, în condițiile Codului de procedură penală, celelalte soluții putând fi infirmate numai pentru motive de nelegalitate.

Pentru a obține controlul asupra magistraților, coaliția PSD-ALDE a eliminat majoritatea atribuțiilor plenului CSM, care va deveni o structură cu rol decorativ, în favoarea secțiilor pentru judecători și respectiv procurori, care pot și vor fi controlate politic mult mai ușor, deoarece au mai puțini membri.

Aceste secții vor avea atribuții esențiale nu doar în materie disciplinară, ci și în privința carierei și drepturile magistraților, care vor putea fi amenințați atât cu sancțiuni mergând până la excluderea din profesie, cât și cu examenele de admitere și promovare, testele psihologice și altele.

Această modificare este cu atât mai inoportună cu cât experții din domeniu au arătat că și în forma actuală a legii, în secțiile CSM posibilitatea de influențare și control este mult mai mare și aceasta în probleme esențiale pentru magistratură și în condițiile în care reprezentanții societății civile nu-și pot afirma punctul de vedere.

Pentru a pune presiune pe magistrați, coaliția PSD-ALDE a introdus în Legea privind organizarea judiciară obligația judecătorilor de a motiva hotărârile în cel mult 30 de zile de la pronunțare, cu posibilitatea de a prelungi acest termen doar în cazuri justificate ”temeinic”.

”În contextul în care nu există condițiile necesare pentru ca judecătorii să poată respecta aceste termene limită, fără afectarea calității actului de justiție, acest amendament va pune presiune asupra judecătorilor, va conduce la creșterea numărului hotărârilor netemeinice și va permite sancționarea disciplinară a judecătorilor incomozi sub pretextul depășirii termenelor”, a declarat senatorul USR George Dircă.

La fel ca în cazul Legii privind Statutul judecătorilor și procurorilor, proiectul conține articole neconstituționale. Un exemplu este modificarea care prevede că toate hotărârile secțiilor CSM, indiferent de materie, să poată fi contestate la curțile de apel, prevedere neconstituțională în condițiile în care art. 134 alin. (3) din Constituție arată negru pe alb că “Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

În prezent, hotărârile pronunțate de secțiile CSM pot fi contestate la ICCJ, dacă sunt în materie disciplinară, sau la plenul CSM, dacă nu sunt în materie disciplinară (cele privind cariera și drepturile magistraților). Ulterior, hotărârile plenului CSM pot fi la rândul lor contestate la ICCJ.

Amendamentele USR

Reprezentanții USR în Comisia specială au propus mai multe amendamente prin care să asigure independența funcțională a procurorilor și să-i protejeze pe aceștia de posibilele imixtiuni şi influenţe nepotrivite din partea ministrului Justiției.

”Articolul din lege care prevede că procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiţiei, numit și subordonat politic, ar putea afecta în practica de zi cu zi modul în care procurorii instrumentează dosarele. Desigur, majoritatea PSD-ALDE a respins acest amendament”, a spus deputatul USR Silviu Dehelean.

USR a propus, de asemenea, eliminarea posibilității ministrului Justiției de a desemna procurorii însărcinați cu controlul, pentru a elimina riscul ingerinței politicului în controlul efectuat asupra procurorilor. Amendamentul a fost respins de majoritatea PSD-ALDE.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *