Liviu Dragnea si deraierea Romaniei. Tara are sansa sa devina primul stat UE care trece la modelul Putin

Derapajele repetate ale Bucurestiului, de care pana acum Bruxelles-ul nu avea timp si energie, ar putea sa nu mai fie tolerate.

Scenele de cosmar petrecute aproape de miezul noptii de vineri spre sambata, 10/11 august, in centrul Bucurestiului, amintesc de raidurile violente ale trupelor speciale din Kiev impotriva Euro-Maidanului, din decembrie 2013-ianuarie 2014 sau, mai recent, ale politiei de la Moscova impotriva tinerilor mobilizati de Aleksei Navalnii.

Aproape 500 de raniti, dintre care 70 au fost internati in spital, reprezinta bilantul operatiunii Jandarmeriei impotriva manifestantilor.

Era greu de imaginat ca astfel de scene s-ar fi putut petrece la cativa zeci de metri de sediul Guvernului unei tari care peste o jumatate de an va prelua presedintia rotativa a Consiliului Uniunii Europene.

Peste 100 de mii de oameni au participat la “protestul diasporei” din 10 august, la adresa Guvernului sustinut de coalitia formata din Partidul Social-Democrat, membru al Socialistilor Europeni, si Alianta Liberalilor si Democratilor, ALDE, membra a grupului liberalilor europeni.

Tensiuni vechi intre PSD si diaspora

Mitingul era din cel putin doua motive foarte sensibil. In primul rand, era organizat de diaspora.

Romanii din afara tarii, aprecierile privind numarul lor variaza intre 3 si 4 milioane, au devenit subiect de apriga dezbatere publica in Romania in decembrie 2009, cand Mircea Geoana, candidatul PSD la presedintie, a pierdut in fata lui Traian Basescu.

PSD a dat vina atunci pe diaspora, care devine un fel de “vinovat de serviciu” prin care PSD explica ratarea unor obiective electorale. La fel s-a intamplat si in 2014, cand Victor Ponta a pierdut alegerile in fata actualului presedinte, Klaus Iohannis. Deci intre PSD si diaspora exista o tensiune veche, acumulata in timp.

Primul val de plecari masive, mai ales din randul tinerilor, a fost generat de mineriada din iunie 1990, ceea ce a intarit narativul ca tinerii, mai ales cei educati, studentii, si-au parasit tara din cauza PSD, succesorul Partidului Comunist.

In al doilea rand, mitingul era dedicat sustinerii luptei impotriva coruptiei, intr-un moment in care Guvernul face eforturi disperate ca s-o omoare. Or, tema anticoruptiei e cat se poate de sensibila pentru social-democrati, al caror lider, Liviu Dragnea, a fost condamnat in prima instanta la 3 ani si 6 luni de inchisoare, pentru abuz in serviciu.

Peste cateva saptamani va incepe recursul, de unde si disperarea cu care dl Dragnea vrea sa modifice legile, indulcind pedepsele sau dezincriminand unele fapte, cum ar fi abuzul in serviciu.

Mai mult, in ultimii ani se vorbeste insistent de promovarea de catre Guvern a unei amnistieri si gratieri. Liviu Dragnea mai are o condamnare de doi ani inchisoare cu suspendare in dosarul Referendumului din 2012 si sunt in desfasurare anchete ale procurorilor si in alte dosare.

Nevoia de Dragnea

Dar aceasta lupta pentru blocarea anticoruptiei, controlul asupra Justitiei si a Ministerului Public, adica asupra corpului de procurori, nu e doar in interesul d-lui Dragnea. Fara ca sa-si asume public acest proiect, in fapt marea majoritate a partidelor si politicienilor romani sunt interesati in omorarea anticoruptiei.

Numai ca acestia ar prefera ca Liviu Dragnea sa le faca treaba. De fapt, asta este esenta contractului social pe care Dragnea l-a incheiat cu establishmentul politic si cu elita de business din Romania, care se simt amenintate de procurorii anticoruptie. Asa se explica sustinerea de care se bucura din partea elitei politice si de afaceri.

Establishmentul romanesc de astazi provine integral din nomenklatura de partid, din aparatul de represiune si justitie, Securitate si Armata comunista, din acel 6-7% din populatia Romaniei, numita de prof. Stephen Kotkin “uncivil society”, cea care de fapt l-a si dat jos de la putere si l-a impuscat pe Ceausescu, in conditiile in care nu exista societate civila si nici o miscare disidenta in Romania anului 1989.

Izolarea dramatica din ultimele doua decenii ale lui Ceausescu, autarhia care a dominat toate sectoarele, a facut ca nivelul elitei romanesti sa fie sensibil diferit de al altor tari cu un parcurs similar. Ethosul celor care conteaza cu adevarat in lumea politica si de afaceri e o combinatie de nationalism si un capitalism din secolele XVIII-XIX (asa cum l-au inteles Marx si Lenin), infuzate la cursurile de indoctrinare pe care erau obligati sa le frecventeze membrii establismentului comunist.

Insa felul in care membrii elitei de astazi, copiii nomeklaturii comuniste de ieri, fac afaceri si politica intra in conflict cu legislatia, inspirata de modele occidentale, in conditiile pregatirii aderarii la UE. De aici nevoia politicienilor si marilor afaceristi de Liviu Dragnea.

De unde si sustinerea tacita sau deschisa pe care i-o acorda acestia, in speranta ca-si va duce misiunea de salvare a carierelor politice, libertatii si averilor celor care au profitat de tranzitie, la indeplinire. Dupa care dl Dragnea poate sa dispara. Pentru ca si-a indeplinit misiunea.

Control politic integral

Numai ca Liviu Dragnea refuza sa interpreteze partitura maurului care-si face datoria si care-si accepta senin moartea.

Liderul PSD da semne ca vrea si mai multa putere si ca are planuri pe termen lung.

Functionarea tuturor institutiilor create in procesul de aderare a Romaniei la UE, in primul rand a celor care asigura independenta Justitiei si lupta impotriva coruptiei, este amenintata.

In cazul in care conducerile lor rezista presiunilor politice, PSD schimba legile de functionare. Pe hartie exista Consiliul National al Audiovizualului, Agentia Nationala Anticoruptie, Avocatul Poporului, Consiliul de Combatere a Discriminarii si multe altele, la fel ca in oricare alta capitala occidentala. In realitate, nici una dintre acestea nu functioneaza normal. Sunt simple forme fara fond. Ele sunt integral controlate politic. Pana si Curtea Constitutionala a fost arondata politic, intr-un fel fara precedent in istoria recenta a Romaniei.

Pe langa controlul asupra institutiilor de la toate nivelurile, coalitia PSD – ALDE are si un narativ de succes, lupta cu “statul paralel”.

Suspiciunea fata de serviciile secrete care fac si desfac totul in Romania dateaza de pe vremea Securitatii comuniste si este cat se poate de indreptatita.

Legislatia invechita care tine serviciile militarizate, nereformarea acestora, continuitatea afisata public cu vechea Securitate a lui Ceausescu, relatarile privind cazurile de nepotism, coruptie si abuzuri ale ofiterilor sunt teme vechi, prea bine documentate, sunt fire rosii care au traversat cele aproape trei decenii de tranzitie.

Numai ca lupta cu “statul paralel” este o tema pentru manipularea electoratului, nimic mai mult. Liviu Dragnea vrea sa controleze, el si partidul sau, numeroasele servicii de informatii din Romania, atata tot, nu sa le reformeze ori sa le aduca la standarde de excelenta.

Marea miza electorala

Peste cateva zile protestele se vor stinge. Diaspora care a participat se va intoarce in tarile din Vest, pentru ca se mai termina si concediile. Acei oameni vor fi tot mai frustrati, pentru ca nu pot influenta evolutia Romaniei, incat isi vor pierde in curand interesul pentru ce se petrece la Bucuresti.

In toamna, vor incepe in Parlament dezbaterile asupra modificarii legislatiei electorale. In 2019 sunt alegeri pentru Parlamentul European si alegeri prezidentiale, iar in 2020 alegeri locale si parlamentare.

In ciuda demonstratiilor care reflecta o stare de nemultumire reala in societate mai ales pentru incapacitatea de a guverna tara, in acest moment, PSD nu are adversar.

Din perspectiva alegerilor, controlul institutiilor, mai ales al Justitiei, i-ar putea curata scena politica de orice indezirabil. Asa ca PSD ar putea controla si Opozitia, nu doar Puterea, pe liderii acesteia, si o mare parte din mass media. Astfel, Romania are sansa sa devina prima tara membra UE care trece la modelul “autoritarismului electoral”, patentat in Rusia de presedintele Putin.

Care si el are tot felul de institutii, cu denumiri europene, si intretine o birocratie numeroasa doar pentru a o pune in vitrina.

O problema de sistem

Insa dl Dragnea mai are in fata un drum destul de complicat. Are sustinerea elitei politice si economice acum, pentru blocarea anticoruptiei. Dar maine, aceiasi oameni, dupa ce se vor vedea cu problemele din Justitie rezolvate, ii pot intoarce spatele, pentru ca vor cauta politicieni proaspeti, necompromisi.

Presedintia romaneasca a Consiliului UE de la 1 ianuarie ar putea sa-i creeze mai multe probleme lui Liviu Dragnea decat sa-i aduca beneficii. Derapajele Bucurestiului de care pana acum Bruxelles-ul nu avea timp si energie ar putea sa nu mai fie tolerate, de vreme ce liderul temporar al clubului trebuie sa incarneze valorile lui. Si nu contrariul lor.

Lectia pe care o da Romania clubului occidental ar putea fi utila in viitor, intr-un ciclu istoric in care extinderea spre Est s-ar putea relua. Nu omul politic Liviu Dragnea este problema. Romania are o problema de sistem.

In contextul entuziasmului generat de prabusirea regimurilor comuniste, din ratiuni care tin si de geografie politica, intr-un mod destul de superficial Romania a fost luata la pachet, tratata dupa aceleasi retete si integrata alaturi de ceilalti fosti sateliti ai Moscovei, care formau lagarul socialist. Gresit.

Elita de la Bucuresti care a administrat tranzitia era diferita de cea de la Varsovia, Budapesta, chiar si de la Sofia. Ea a devenit primul si cel mai important obstacol in calea occidentalizarii reale a Romaniei.

Armand Gosu

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *