Pesta porcină africană se extinde. Cum a prevenit Guvernul Cioloș, în 2016, răspândirea a două epidemii în România

Comunicarea superficială și lipsită de profesionalism a autorităților statului, respectiv ANSVSA și MADR, cu privire la răspândirea pestei porcine africane a amplificat starea de teamă, incertitudine și frustrare în rândul populației, cu precădere al fermierilor. Modul deficitar în care este gestionată situația a adus grave prejudicii unui sector care devenise performant la nivel european.

În ultimii 10 ani, fermierii și industria de profil au făcut eforturi uriașe pentru ca încrederea consumatorilor europeni să crească față de produsele românești din carne de porc, iar acest lucru a fost demonstrat prin succesul acestor produse pe piețele europene. Acum, tot ce s-a realizat într-un deceniu e pus sub semnul întrebării din cauza proastei comunicări și a gestionării iresponsabile a situației, cu toate că autoritățile române au avut la dispoziție toate instrumentele și mecanismele conferite de lege, dar și exemple de bune practici, pe care le-ar fi putut utiliza pentru managementul situației și păstrarea sub control a pestei porcine africane.

Pericolul unor epidemii similare a existat și în trecut, doar că a fost rapid înlăturat, fără a afecta țara noastră – în 2016, de exemplu, Guvernul Cioloș a contracarat cu succes două situații care ar fi putut căpăta dimensiuni dramatice în România.

În iulie 2016, autoritățile sanitar-veterinare din Republica Moldova au solicitat sprijin de la Autoritatea Sanitară Veterinară și de Siguranță a Alimentului din România pentru asistență de specialitate, din cauza unei suspiciuni de imbolnăvire cu pestă porcină africană (PPA) a unor animale din țara vecină. Specialiști desemnați din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală din București au identificat și diagnosticat, atunci, virusul PPA în Republica Moldova, care ulterior a fost confirmat de Laboratorul European de Specialitate din Spania. Asta a alertat autoritatea sanitar-veterinară din țara noastră, care a propus Cabinetului Cioloș luarea de urgență a măsurilor ce se impun în asemenea cazuri, în scopul prevenirii pătrunderii bolii pe teritoriul României. În acest scop, a fost creat un grup de lucru din care au făcut parte: ANSVSA, Ministerul Agriculturii, Ministerul Administrației și Internelor, instituții care au analizat situația și au propus măsuri concrete pentru prevenirea introducerii bolii în România, precum și a gestionării situațiilor în care s-ar fi identificat focare de boală. La inițiativa ANSVSA, Guvernul Cioloș a adoptat Hotărârea de Guvern nr. 830/noiembrie 2016, care asigură cadrul legislativ necesar pentru asigurarea activităților în cazul prevenirii sau apariției PPA.

Cabinetul Cioloș, împreună cu Ministerul Agriculturii și ANSVSA, a informat și Comisia de Agricultură din Parlamentul României, condusă de deputatul Nini Săpunaru, din care făcea parte si Petre Daea, actualul ministru al Agriculturii. Informarea respectivă prezenta propunerile tehnice stipulate în actul normativ adoptat de Guvernul Cioloș (HG 830). În cadrul masurilor dispuse la acel moment, când în România nu fusese identificat niciun caz de PPA, au fost notificate următoarele instituții: Poliția de frontieră, Vama, Instituția prefectului, Direcțiile sanitare veterinare. A fost redactat materialul de informare către populație privind PPA și au fost transmise materiale informative către marile exploatații pentru înăsprirea măsurilor de biosecuritate.

Toate aceste măsuri au fost discutate și stabilite cu reprezentanții asociațiilor de profil, cu fermierii, precum și cu specialiști din industria cărnii, în cadrul unor întâlniri ale grupurilor de lucru comune.

În anul 2016 s-au făcut inspecții în exploatațiile mari pentru identificarea animalelor bolnave și s-au prelevat probe biologice pentru teste de laborator din fermele mari și de la gospodăriile populației.

Așadar, ANSVSA are temei legal și proceduri pentru implementarea măsurilor de prevenire a extinderii focarelor de PPA, dar din păcate indiferența conducerii acestei instituții ne-a adus în situația de a înregistra peste 500 de focare în județul Tulcea, peste 50.000 de porci uciși, peste 800 de tone de produse din carne de porc confiscate, peste 500 de locuri de muncă, la un sigur operator, compromise, costuri imense generate de uciderea și îngroparea animalelor bolnave și dezinfectarea în aceste focare, peste care, prin lipsa comunicării corecte și la timp către cei afectați și către întreaga poplație, s-au irosit posibilitatea cooperării și încrederea cetățenilor în instuțiile abilitate ale statului și s-a creat o psihoză la nivel național.

Un alt exemplu de bune practici și de măsuri care, implementate corect și la timp, dau rezultate bune este și cazul dermatozei nodulare la bovine din Bulgaria, maladie a cărei introducere în România a fost prevenită tot în anul 2016 de către ANSVSA și alte instuții abilitate ale statului. În 2016, în Bulgaria a luat amploare deramtoza nodulară la bovine, boală nertransibilă la om, dar cu impact economic major și care evolua la granițele cu România în acel moment. Autoritățile din țara vecină au ucis și îngropat atunci peste 10.000 de bovine. Eforturile financiare ale Bulgariei au fost uriașe la acel moment. Având cunoștință de situația din Bulgaria, Guvernul Cioloș a luat măsuri de urgență la graniță pentru prevenirea pătrunderii în țară a bolii, inclusiv prin interzicerea intrării de produse lactate din țara vecină. Cu toate că marii procesatori de lapte au criticat măsurile luate, comunicarea corectă a autorităților române cu oamenii de afaceri din domeniu a dat rezultate. Măsurile luate de ANSVSA, împreuna cu Ministerul Agriculturii și crescătorii de bovine, care au înțeles pericolul, au făcut ca în România să nu pătrundă cazuri de dermatoză nodulară la bovine și să fie evitate pierderi economice importante, în contextul în care numai la singură fermă din Călărași erau peste 5.000 de capete bovină. Pe scurt, o bună comunicare publică și măsurile drastice luate și aplicate de autorități în anul 2016 au făcut ca pătrunderea bolii în țara noastră să fie evitată.


Guvernul ascunde adevăratele proporții ale epidemiei de pestă porcină africană, scrie Libertatea, care prezintă două hărți realizate de Comisia Europeană privind evoluția prognozată pentru luna august a răspândirii virusului. De asemenea, președintele ANSVSA este acuzat că nu a luat măsurile necesare și cerute de CE de anul trecut, când au fost identificate primele două focare de pestă porcină.

Potrivit hărților prezentate, la sfârșitul lunii iulie erau considerate contaminate opt județe (marcate cu roșu), în care începuse deja sacrificarea porcilor, chiar dacă unii erau sănătoși. Măsura este necesară pentru a limita extinderea epidemiei. Județele „albastre“ sunt și ele în risc – acum, în ele se interzice comercializarea cărnii de porc. Pentru luna august, CE estimează că vor fi afectate 13 județe, cu cinci mai multe decât în iulie, conform hărții publicate de Libertatea.


„Așa se întâmplă când lași gestionarea unei crize pe mâna unor politruci cocoțați în funcții pe cu totul alte criterii decât cele profesionale. Un întreg sector zootehnic și alimentar în care s-au investit sume importante atât din bugetul național, cât și din cel european pentru a deveni competitiv poate fi compromis pe termen lung din incompetență. Dacă profesioniștii din minister și agenții nu sunt lăsați să-și facă treaba măcar acum, când deja este târziu, consumatorii și instituțiile de pe piața europeană își pot pierde încrederea în produsele agroalimentare românești, pentru că va exista suspiciunea că nu suntem în stare să gestionăm crizele și am putea pune în pericol consumatorii europeni“, a comentat fondatorul Mișcării România Împreună (RO+) Dacian Cioloș, vineri, pe Facebook, detaliind și măsurile care ar fi trebuit luate în regim de urgență pentru a stopa răspândirea epidemiei în România.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *