Pretul mare de platit: Dezvaluiri din spatele deciziei lui Trump de a bombarda Siria

Washington Post prezinta succesiunea de evenimente, declaratii, dar si detalii din culise care au dus la decizia presedintelui american Donald Trump de a ataca cu rachete Siria la inceputul acestui weekend.

Din momentul in care seful staff-ului de Casa Alba, John F. Kelly, l-a informat pentru prima oara, in noaptea de 7 aprilie, ca zeci de oameni dintr-o suburbie a Damascului au murit sufocati si cu spuma la gura in ceea ce parea a fi un alt atac chimic al regimului Assad, presedintele Trump a fost hotarat sa loveasca din nou Siria.

Pentru el, singura intrebare era cum.

Era o schimbare brusca de ton pentru un presedinte care, cu doar cateva zile in urma, spusese ca are de gand sa retraga trupele americane din Siria si sa mai lase si pe altii “sa aiba grija” de situatia de acolo de acum incolo.

Dar imaginile atrocitatilor de saptamana trecuta l-au bantuit pe Trump, relateaza oficialii Casei Albe citati de Washington Post, declansand sase zile consecutive de deliberari tensionate cu echipa sa de securitate nationala – precum si cu partenerii de coalitie din Franta si Regatul Unit – asupra optiunilor militare de retaliere impotriva pretinsului faptuitor – “animalul Assad”, asa cum chiar Trump l-a descris.

Rezultatul – 105 rachete care au lovit sambata trei dintre fabricile de arme chimice ale presedintelui sirian Bashar al-Assad.

Dupa atac, Trump a revenit pe Twitter cu o declaratie poate prematura: “Misiune indeplinita!”, care aminteste de graba cu care presedintele George W. Bush anunta victoria in Irak in 2003.

Chiar si avand in vedere reactia jubilanta a lui Trump la loviturile aeriene, cativa consilieri apropiati de presedinte au declarat ca nu au niciun indiciu ca ar exista o strategie pe termen lung pentru regiunea siriana. Si se pare ca se afla in aceeasi pozitie acum, ca si dupa atacul din aprilie trecut asupra Siriei.

Un moment tensionat pentru Trump

Dar sa punem acest atac in context.

Loviturile de racheta de sambata au venit intr-un moment deosebit de traumatizant pentru Donald Trump.

Presedintele american a fost din ce in ce mai agitat saptamana trecuta, deoarece in jurul sau s-au strans crizele personale si din justitie. Trump a oferit publicului dovezi de adevarata furie, aratandu-se revoltat pe Twitter si uneori parand distras de la orice planificare a razboiului.

De exemplu, in timp ce oficialii militari puneau la punct detaliile finale privind planul de atac din Siria, Trump a urmarit procedurile judiciare de la New York, care il implicau pe avocatul sau personal, Michael Cohen, dar si acoperirea mediatica de care se bucura noua carte a fostului director FBI, James B. Comey.

Memoriile acestuia prezinta un portret deloc flatant al presedintelui in functie, iar Trump a fost implicat personal vineri in redactarea declaratiei impotriva lui Comey, pe care secretarul de presa al Casei Albe, Sarah Huckabee Sanders, a citit-o, mai arata sursele Washington Post..

Vorba bate fapta

Loviturile foarte precise de sambata dimineata din Siria au fost mai putin spectaculoase decat imaginile pe care Trump a incercat sa le inspire cu tweet-urile sale despre un razboi total. Duminica trecuta, el i-a avertizat pe Assad si sustinatorii guvernului sau, Rusia si Iranul, despre “pretul mare de platit” (big price to pay). Miercuri, el a scris ca rachetele “vor veni, frumoase si noi si inteligente”.

Dar, in cadrul intalnirilor de securitate nationala cu usile inchise, tonul oficialilor de rang inalt era cu mult mai nuantat. Punctul principal al discutiilor a fost ingrijorarea ca un atac din partea SUA in Siria ar putea provoca un conflict cu Rusia, care amenintase cu represalii.

In plus, lipsa unei strategii clare in Siria a complicat discutiile. Trump a sustinut in campanie lipsa de interventie si a promis sa se retraga din razboaiele din Orientul Mijlociu, pe care el le-a calificat drept costisitoare atat financiar, cat si in vieti americane.

Si, totusi, pentru echipa de securitate nationala a lui Trump, un atac parea obligatoriu, deoarece oficialii au relatat ca l-au auzit pe presedinte spunand ca il deranjeaza ca predecesorul sau, Barack Obama, uneori vorbea despre eventualele masuri militare, pe care apoi nu le mai lua.

La o cina care a avut loc marti, la Casa Alba, Trump a afirmat ca problemele din Siria au fost cauzate de faptul ca “Obama nu si-a impus liniile rosii”, potrivit unui participant, Alan Dershowitz, profesor la Scoala de Drept din Harvard.

Trump a insistat ca loviturile de racheta afecteaza productia de arme chimice in Siria si ca spera ca l-ar impiedica pe Assad sa lanseze viitoare atacuri asupra populatiei civile, potrivit oficialilor Casei Albe. El a vrut sa provoace acum mai multe pagube decat atacul mai mult simbolic pe care l-a comandat in 2017 la un aeroport din Siria, unde pagubele au fost rapid remediate de fortele lui Assad.

Dupa atac, oficialii militari s-au straduit sa prezinte operatiunea de sambata ca fiind mai ampla decat cea din 2017, subliniind ca numarul de rachete folosite era aproximativ dublu.

Dupa cum a spus chiar Trump: “Scopul actiunilor noastre este de a stabili un puternic obstacol impotriva productiei, raspandirii si utilizarii armelor chimice”.

Oficialii americani au mai provestic ca, atunci cand i-au fost prezentate optiunile finale, Trump a fost preocupat ca rachetele americane sa nu raneasca civili. Cand obiectivele de stocare a armelor chimice si facilitatile de cercetare au fost stabilite ca tinte, Trump a cerut asigurari ca lovirea lor nu ar pune in pericol viata oamenilor care locuiau in apropiere.

Oficialii militari americani au declarat, sambata, ca ei cred ca nimeni – nici macar personalul guvernului sirian – nu a fost ucis in atacul efectuat special noaptea.

Trump a trebuit temperat

Desi au fost discutate si optiuni pentru actiuni mai ample, planul pe care Trump l-a aprobat in cele din urma, cu un amestec de rachete lansate din aer si de pe apa, a fost conceput pentru a minimaliza riscul pentru militarii americani si ai aliatilor si pentru a diminua pericolul de escaladare a conflictului, au spus oficialii citati de Washington Post.

Consilierul pentru securitatea nationala, John Bolton, aflat in prima sa saptamana de lucru, a fost o puternica voce care cerea o demonstratie semnificativa de forta care l-ar fi descurajat pe Assad. Trump a mai auzit de la senatorul Lindsey O. Graham indemnuri sa renunte la planul sau de a retrage trupurile americane din Siria.

“Ma tem ca acest atac va fi vazut ca un raspuns militar slab si Assad va fi platit un pret prea mic pentru utilizarea substantelor chimice din nou”, a spus Graham.

In stilu-i caracteristic, Trump a fost nerabdator si a dorit ca armata sa actioneze rapid, au spus oficialii, dar secretarul Apararii, Jim Mattis, si generalul Joseph F. Dunford Jr., comandantul sefilor de stat major din armata SUA, i-au explicat presedintelui riscurile implicate in operatiunea din Siria, inclusiv posibilitatea de escaladare a conflictului cu Rusia si Iranul.

Liderii militari au calculat ca represaliile Siriei sau aliatilor sai ar putea veni imediat sau intr-un mod mai greu de detectat, ca de exemplu sub forma atacurilor in stil insurgent cu care fortele americane s-au confruntat in Irak din partea militiilor militare sprijinite de Iran.

Ce-a durat atat

In ciuda urgentei cu care Trump voia sa il pedepseasca pe Assad, presedintele le-a permis lui Mattis si conducatorilor sai militari sa se coordoneze cateva zile pentru un atac aliat cu francezii si britanicii, pentru care Pentagonul a cerut manevre navale si o coordonare intre cele trei tari privind tintele.

Oficialii militari au mai spus ca au nevoie de timp pentru a se asigura ca au tintele corecte.

Desi oficialii stiau cam unde se fabrica armele chimice, in ultima vreme supravegherea aeriana a fost dedicata in special altor zone, unde Statele Unite si fortele locale aliate continua sa lupte cu Statul Islamic. Asta insemna ca militarii americani trebuiau sa-si reimprospateze informatiile in legatura cu instalatiile chimice de care beneficiaza Assad, inainte de a stabili cu precizie tintele operatiunii.

Asaltul diplomatic

In timp ce liderii militari erau ocupati cu planurile de atac la Washington, ambasadorul SUA la Natiunile Unite, Nikki Haley, a fost vocea care a rostit revolta americana impotriva atacului chimic de care era suspectat Assad.

Haley si-a folosit pozitia in cadrul Organizatiei Natiunilor Unite pentru a plasa raspunsul american intr-un context international, condamnand atat Siria, cat si Rusia, in timpul unei sesiuni de urgenta a Consiliului de Securitate al ONU de luni.

Haley a facut uz de diplomatie americana traditionala intr-o administratie care ignora frecvent diplomatia clasica – a fost apriga in apararea civililor care ar fi fost vatamati de propriul guvern, a confruntat Rusia si a tinut cont si de nevoile politice si de relatii publice ale aliatilor europeni.

“Numai un monstru vizeaza civilii si apoi asigura ca nu exista ambulante pentru a transfera ranitii”, a declarat Haley.

Asa cum a vorbit Haley alaturi de omologii ei din Marea Britanie si Franta, coordonand comentariile sale cu ale lor, Trump a discutat la telefon cu premierul britanic Theresa May si cu presedintele francez, Emmanuel Macron, ca sa creeze o coalitie.

Trump avea alte ganduri, dar nu uita de Siria

In dimineata zilei de luni, dupa ce a aflat ca agentii FBI i-au perchezitionat biroul avocatului Cohen, camera de hotel si resedinta lui, Trump a spumegat de manie tot restul zilei. El le-a spus consilierilor si prietenilor ca investigatia speciala a procurorului Robert Mueller privind Rusia a devenit prea extinsa, s-a plans de procurorul general Jeff Sessions si s-a gandit sa-l demita pe adjunctul procurorului general Rod J. Rosenstein. Trump a facut putine progrese in acea zi in ceea ce priveste strategia din Siria.

Dar atacul chimic nu i-a iesit totusi din minte. Miercuri, atacul cu rachete anuntat de Trump pe Twitter i-a surprins pe liderii militari. Desi discutiile privind strategia se indreptau in directia actiunii militare, nu se luase inca nicio decizie despre cand sau cum va fi lovita Siria.

Cum Trump a fost mai rapid pe Twitter, ritmul planificarii Pentagonului s-a intensificat.

Abia joi, liderii militari i-au prezentat presedintelui optiunile si Trump a putut lua decizia finala privind atacul din Siria, iar ce a urmat se stie.

Citeste si:

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *