Prima rectificare bugetara din 2018 ne face mai mult rau decat bine. Statul roman seamana cu un betiv care isi cheltuieste toti banii, fara grija zilei de maine

Prima rectificare bugetara a cabinetului Dancila dovedeste clar ca statul roman se comporta intocmai ca un betiv care-si toaca pe loc toti banii, fara sa se gandeasca macar o clipa la ziua de maine, a explicat pentru Ziare.com profesorul de economie Bogdan Glavan.

Premierul Viorica Dancila a anuntat pe 2 august ca rectificarea bugetara – prima din acest an si din mandatul sau – este una pozitiva. Cu alte cuvinte, statul estimeaza ca va incasa, pana la finele anului, cu 37 de miliarde mai mult decat isi propusese, ajungand la un Produs Intern Brut (PIB) de 945 de milioane de lei.

In plus, a mai spus Dancila, deficitul bugetar (adica suma cu care cheltuielile statului depasesc incasarile) este mic, dupa primele 7 luni, ajungand la nu mai mult de 1,3%. Iar asta ar permite Romaniei sa respecte normele impuse de UE si sa nu depaseasca, pana la finele anului, tinta de deficit bugetar de 3%.

In ciuda faptului ca – apreciaza premierul Romaniei – economia duduie si alimenteaza bugetul de stat intr-un ritm nesperat de bun, e totusi nevoie sa se ia, prin rectificare, banii de investitii de la o serie de ministere – printre care cel al Economiei si cel al Energiei – pentru a se putea plati pensiile si salariile, pana la finele anului.

Chiar vicepremierul Paul Stanescu spusese ca acesta e principalul motiv pentru care se face rectificarea. In plus, si in prezentarea Guvernului, principalul scop al rectificarii e tot “asigurarea integrala a sumelor pentru pensii si salarii pana la finele anului”.

Cifrele indica exact acelasi lucru. Cea mai mare suma realocata prin rectificare – adica 1.125 milioane lei – va ajunge la primarii, in scopul “asigurarii veniturilor comunitatilor locale la nivelul din 2017”. Reamintim ca, in urma Revolutiei Fiscale si a scaderii impozitului pe venit de la 16% la 10%, primariile au pierdut o multime de bani, luand in calcul chiar cresterea consistenta a taxelor locale pentru a-si echilibra bugetele.

Alte 852 de milioane de lei vor fi alocate, prin rectificare, pentru plata tuturor pensiilor, pana la finele anului. In acelasi timp, 239 de milioane de lei vor fi folositi pentru a le acorda oamenilor inlesniri la cumpararea de autoturisme si electrocasnice noi.

Nu in ultimul rand, parte din banii realocati prin rectificare vor fi folositi pentru demararea programului “Investeste in tine”, prin care romanii ar putea obtine credite garantate de stat inclusiv pentru a-si face operatii estetice.

La polul opus, pentru investitii in drumuri si cai ferate, Guvernul i-a alocat Ministerului Transporturilor doar 170 de milioane de lei in plus, adica de aproapre 5 ori mai putin decat suplimentul bugetar acordat pentru plata pensiilor. De asemenea, pentru pregatirea proiectelor in parteneriat public privat – prin care ar urma sa se construiasca infrastructura mare, inclusiv autostrazi – Guvern a alocat doar 29 de milioane de lei, adica de 38 de ori mai putin decat a dat, in plus, pentru plata salariilor din administratia locala.

Statul roman se comporta ca un betiv care isi toaca banii

Profesorul de economie Bogdan Glavan a explicat pentru Ziare.com de ce Romania va avea mai mult de pierdut decat de castigat, pe termen lung, in urma celei mai recente rectificari bugetare.

“Evident ca nu e bine sa iei din banii de investitii pentru a-i cheltui. E o chestiune pe care o intelege orice om care-si administreaza gospodaria. Degeaba ai bani, daca-i spargi pe toti! Normal ar fi sa ii folosesti astfel incat sa iti procuri mijloace de productie care, la randul lor, sa iti asigure o crestere continua a nivelului de trai.

Sigur, exista si oameni care, intr-adevar, isi cheltuiesc toti banii pe care-i castiga: betivii sau alti dependenti, care au nevoie sa isi satisfaca nevoile date de substante. Dar acei oameni nu sunt considerati autonomi. Ei au adesea nevoie sa fie izolati, ingrijiti, supravegheati….

Iar statul roman duce acum tocmai o astfel de politica a betivului, care bea si se simte bine toata vara, in loc sa isi construiasca si o casa calduroasa, ca sa poata trai si la iarna cel putin la fel de confortabil”, a apreciat profesorul Bogdan Glavan.

Din pacate, e mult mai usor sa readuci pe calea dreapta un individ decat o tara.

“Omul, ajuns intr-o situatie critica, isi poate da seama unde greseste si se poate redresa usor. Cu o tara, insa, e mai greu. O politica a betivului la nivel de stat are consecinte care poate ca nici macar nu se vor simti imediat. Mult mai probabil, vor ajunge sa fie resimtite de generatiile viitoare.

Multi oameni nici nu urmaresc aceste lucuri, in timp. E posibil chiar ca guvernele care vin sa fie nevoite sa adopte o politica de austeritate, din cauza ca acum se cheltuieste prea mult. Si sigur ca lumea needucata va da vina pe respectivul guvern si va spune ca o duce prost din cauza celor care se vor afla atunci la putere. Cand, de fapt, de vina va fi risipa de acum”, a mai spus Bogdan Glavan.

Statul ne spune doar ce-i convine, fara sa aminteasca faptul ca Romania e in deriva

Specialistul in economie consultat de Ziare.com spune ca majorarea PIB cu care se lauda Guvernul nu e neaparat dovada unei cresteri sustenabile a economiei romanesti.

“Nu ne putem uita la PIB ca la o oglinda fermecata, care sa ne spune cat suntem de frumosi si de bogati, din cauza PIB nu va face asta. PIB e un indicator care ascunde la fel de multe pe cate arata.

Mai exact, el indica valoarea tranzactiilor dintr-o economie. Si, intr-adevar, in economia noastra se fac foarte multe tranzactii. Ceea ce nu arata PIB este in ce masura aceste tranzactii produc bunastare pe termen lung. Din contra, prin modul in care este gandit, PIB tinde sa supraevalueze tranzactiile care au drept scop consumul.

In consecinta, daca traiesti intr-o economie in care se consuma mult, sau in care consumul este stimulat de la nivel guvernamental (cum e cazul Romaniei – n.red.) automant PIB va fi mare. Dar asta nu va avea nimic in comun cu dezvoltarea economica sustenabila”, a mai spus profesorul de economie consultat de Ziare.com.

In plus, faptul ca deficitul bugetar n-a crescut peste limita impusa de UE nu-i vreun merit al guvernantilor. Ba poate ca deficitul ar fi trebuit, de fapt, sa fie mult mai mic decat in prezent…

“Atunci cand creste PIB, de fapt incasezi mai multi bani, iar asta inseamna ca deficitul bugetar tinde sa se subtieze sau chiar sa dispara. Poti avea, foarte bine, surplus bugetar. Iar la noi, in loc sa scada, deficitul creste chiar foarte mult. Asta mi se pare de-a dreptul alarmant”, a mai spus Bogdan Glavan.

Daca tot crestem pensii si salarii, riscam sa ajungem milionari fara putere de cumparare

Profesorul Bogdan Glavan spune ca, din punct de vedere financiar, Romania traieste, in 2018, cel mai mare dezechilibru de la criza economica incoace.

“Indiferent ce se spune, daca tragem linie, statul va cheltui in acest an mult mai mult decat va incasa. Diferenta anuala dintre venituri si cheltuieli va fi cea mai mare de la recesiune incoace. Din acest punct de vedere, Romania este intr-o situatie financiara nefericita.

Problema cea mare nu mi se pare, insa, neaparat ca ne aflam acum in aceasta situatie. Alarmant este ca, desi incasarile statului sunt in crestere, se majoreaza si deficitul. Daca am fi fost in 2010, cu incasarile de atunci, ce deficit aveam? Dublu sau triplu! Si la fel de alarmant mi se pare faptul ca statul nu pare sa fie capail sa adopte alta politica decat aceasta a betivului care-si toaca banii”, a mai apreciat specialistul consultat de Ziare.com.

Singura solutie pentru iesirea din criza: eficientizarea administratiei si investirea banilor care acum se duc pe pomeni electorale

Singurele lucruri pe care le-am putea face, ca se ne revenim din punct de vedere financiar, ar fi sa ne apucam serios de treaba, mai spune profesorul Bogdan Glavan.

“Problema aici este ca, odata crescute, salariile si pensiile nu prea mai pot fi micsorate, din cauza ca asta ar fi neconstitutional. Pe cale de consecinta, ca va avea sau nu bani, Guvernul va trebui sa le plateasca oamenilor drepturile. Asa ca prin aceste majorari repetate, in timp, Executivul nu va face decat isi taie craca de sub picioare…

In plus, din punct de vedere economic, salariile si pensiile, marite iar si iar, nu le vor asigura oamenilor, la infinit, putere mare de cumparare. De ce? Din cauza ca apare inflatia si riscam sa ajungem ca in Venezuela, unde oamenii, desi sunt miliardari, n-au nici macar banii necesari pentru obiecte de uz casnic”, a mai spus Bogdan Glavan.

In aceste conditii, statul n-ar trebui sa mai piarda vremea, ci ar trebui sa inceapa o serie de reforme care sa asigure redresarea economica a Romaniei.

“Ce-ar trebui sa faca statul este sa stopeze acest dezmat si sa eficientizeze sectorul bugetar. E nevoie de informatizare, spre exemplu, care sa permita si reducerea numarului de functionari. E nevoie ca angajarile sa se faca pe criterii de performanta, nu clientelar. Daca reusim sa facem aceste schimbari, deja relatia omului cu statul va fi alta.

Ar trebui, de asemenea, sa renuntam la aceste pomeni, cum sunt alocarea de bani pentru sprijin la cumpararea de electrocasnice sau pentru a-i trimite pe pensionari in vacanta. De fapt, nici pomeni nu se pot numi acestea, din cauza ca ele sunt platite din banii generatiilor viitoare, ai copiilor si ai nepotilor celor care se bucura acum de ele. Daca oamenii ar intelege asta, sunt convins ca n-ar mai avea nevoie de pomeni.

Daca reformam administratia si renuntam la pomeni, vom putea investi banii in acele mijloace de productie care sa permita dezvoltarea sustenabila si cresterea nivelului de trai. Atunci, da, barca va incepe se se redreseze. Dar in lipsa unor astfel de masuri, nu vad cum ar putea-o face”, a conchis profesorul de economie Bogdan Glavan.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *