Proiectul de lege care modifică funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză, dublându-i funcţiile şi atribuţiile astfel încât să urmărească respectarea „la virgulă” a programului de guvernare prin Consiliul de Programare Economică, a fost adoptat luni de Senat, cu indemnizaţii mărite substanţial, dar şi cu riscul să fie neconstituţional.

Conform programului de guvernare, investiţiile vor fi prioritare în perioada 2018-2020, iar Guvernul vrea să le realizeze prin două modalităţi: fie parteneriat public privat, fie ajutoare de stat acordate de Guvern, în domenii precum turismul, cinematografia, construcţiile, industria agroalimentară, agricultura.

Toate acestea vor fi coordonate de Comisia Naţională de Prognoză (CNP), sub noua denumire de „Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză” şi de Consiliul de Programare Economică (CPE), despre care „Adevărul” a scris anterior că va fi alcătuit din foşti membri ai Comitetului de Stat al Planificării, din timpul lui Nicolae Ceauşescu, şi din apropiaţi ai lui Darius Vâlcov, „creierul” programului de guvernare.

Unde-i urgenţa?                                                                 

Proiectul avertizează însă că ajutoarele de stat, „dacă nu sunt implementate foarte rapid, pentru a deveni vizibile efectele macroeconomice şi bugetare de runda a doua”, pot afecta echilibrele bugetare.

În schimb, Consiliul legislativ, în acordul său favorabil, avertizează că nu există niciun motiv pentru această urgenţă şi că ordonanţa ar putea fi neconstituţională, dacă nu sunt prezentate argumente concrete.

Consiliul legislativ nu înţelege de ce este atât de urgentă reglementarea „motivată succint” a noilor funcţii ale Comisiei şi menţionează că „este necesară prezentarea elementelor de fapt şi de drept ale situaţiei extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată”. Consiliul mai cere şi precizarea eventualelor efecte negative care s-ar produce în cazul neadoptării proiectului.

Instituţia mai semnalează, de asemenea, că proiectul nu are avizul Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul.

Zeci de funcţii şi atribuţii în plus

Consiliul legislativ avertizează şi că proiectul a fost modificat substanţial faţă de ordonanţa de urgenţă şi introduce atribuţii şi funcţii majore Comisiei Naţionale de Prognoză.

Astfel, dacă în varianta în vigoare Comisia Naţională de Prognoză îndeplineşte 5 funcţii, ca urmare a măsurilor propuse, potrivit proiectului, ar urma să îndeplinească 12 funcţii. De asemenea, în locul a 29 de atribuţii pe care le are în prezent Comisia, ar urma ca această instituţie să aibă un număr de 58 de atribuţii.

„Remarcăm amploarea şi consistenţa intervenţiilor legislative propuse asupra actului normativ de bază, concretizate prin modificări substanţiale ale textelor, precum şi prin introducerea a numeroase noi funcţii şi atribuţii ale Comisiei Naţionale de Prognoză”, mai arată Consiliul legislativ în avizul său.

Printre funcţiile în plus pe care le va avea CNP:

– de strategie şi de prognoză, prin care va elabora programe de dezvoltare economică, prognoze şi studii

– de verificare a modului de implementare şi a efectelor politicilor publice

– de administrare a schemelor de ajutor de stat aplicate începând cu anul 2018

– de fundamentare şi atribuire a proiectelor stategice de investiţii realizate între sectorul public şi partenerii privaţi

Printre atribuţiile în plus pe care le va avea CNP:

– fundamentarea orientărilor strategice de dezvoltare a României, în corelare cu prevederile programului de guvernare

– monitorizarea modului de realizare a programului de guvernare şi propunerea de măsuri pentru atingerea obiectivelor asumate prin acesta

– elaborarea rapoartelor cu privire la implementarea măsurilor

– elaborarea şi iniţiera de proiecte cu privire la noi scheme de ajutor de stat

– elaborarea de proiecte cu privire la proiectele strategice de investiţii

– derularea de proceduri de atribuire pentru proiectele strategice de investiţii realizate în parteneriat public-privat

Totodată, prin proiect se propun restructurări şi în ceea ce priveşte organismele care funcţionează în cadrul Comisiei, cum este cazul Consiliului de Programare Economică, a cărui activitate este complet diferită de cea actuală.

Consiliul legislativ propune astfel Ordonanţa din 2007 a Guvernului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză şi înlocuirea acesteia cu un nou act normativ.

Indemnizaţii uriaşe

Potrivit amendamentelor adoptate luni, membrii Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză şi cei ai Consiliului de Programare Economică vor primi indemnizaţii mai mari decât era prevăzut.

Un amendament al senatorului PSD Marin Gheorghe, admis, stabileşte ca personalul din cadrul CNP să beneficieze de o majorare a salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii.

Totodată, pe lângă faptul că vor avea aceeaşi indemnizaţie lunară ca cea a preşedintelui Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, care în ultima declaraţie de avere (din 2016) a ajuns la aproape 5.700 de lei, membrii Consiliului de Programare Economică vor beneficia de mai multe indemnizaţii lunare pentru participarea la şedinţe. Asta după ce un alt amendament propus de Marin Gheorghe care elimină prevederea alocării unui număr maxim de indemnizaţii de una pe lună a fost adoptat.

De asemenea, el a mai propus şi a fost adoptat ca numărul de membri ai CPE să fie stabiliţi anual, prin decizia prim-ministrului, dar acesta să nu fie mai mic de 11. Forma actuală prevede că sunt 11 membri în CPE.

Un amendament depus de USR propunea ca indemnizaţia lunară a membrilor Consiliului de Programare Economică să fie 50% din indemnizaţia preşedintelui CNP, nu egală. De asemenea, USR a cerut şi ca indemnizaţia lunară a membrilor CPE pentru participarea la şedinţe să scadă la 25% din indemnizaţia preşedintelui CNP, faţă de 50%, potrivit altui amendament. Acestea au fost însă respinse.

Senatul a fost prima cameră sesizată. Proiectul are termen de adoptare tacită data de 12 iunie.

continuare… .

Sursa | Adevarul.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *