PSD da asaltul final asupra Romaniei. Cum poate fi stopat?

Modificarile la Codurile Penale au trecut in viteza de Comisia Iordache si au fost votate in Senatul Romaniei unde, desi dezbaterile au fost tensionate, actuala majoritare a avut voturile necesare.

Intrebarile pe care si le pun oamenii in aceste zile triste pentru democratia din Romania sunt:

1. Ce pot face parlamentarii Opozitiei pentru a rezista masinariei de vot PSD-ALDE?

2. Ce pot face alegatorii pentru a nu asista neputinciosi la transformarea Romaniei intr-un stat mafiot?

3. Ce poate face presedintele pentru a stopa acest proces de legalizare a coruptiei?

4. Ce pot face institutiile europene?

Opozitia

Parlamentarii Opozitiei incearca sa tina dezbaterea pe marginea modificarilor Codurilor Penale in zona de interes a opiniei publice. Multi dintre ei, mai ales reprezentantii USR, si-au asumat si rolul de a explica opiniei publice ce se ascunde in textul modificat al unui articol din Codul Penal si pe cine salveaza.

La Senat, PNL si USR au vrut sa blocheze inceperea sedintei, motivand lipsa de cvorum. Strategia nu a reusit pentru ca majoritatea PSD-ALDE s-a asigurat de existenta cvorumului de sedinta printr-un apel nominal realizat la inceputul zilei.

Sicanele Opozitiei sunt eficiente din perspectiva faptului ca sustin dezbaterea si arata impactul negativ pe care le-ar avea modificarile Codurilor Penale in cazul in care ar deveni realitate.

De departe, cel mai important instrument al Opozitiei il reprezinta posibilitatea de a ataca legea la Curtea Constitutionala.

Desi in actuala formula cu Valer Dorneanu la sefia Curtii, un vechi membru de partid, o astfel de strategie nu are mari sanse de a salva situatia, cel putin se castiga timp. In plus, ii obliga pe judecatorii CCR sa se pozitioneze in raport cu noile texte modificate.

Curtea Constitutionala trece prin cea mai mare criza de la infiintarea din 1992. Acuzata de politizare excesiva, ultima decizie prin care il obliga pe presedintele Romaniei sa scrie decretul de revocare a procurorului-sef DNA e atat de in afara cadrului constitutional, conform opiniei mai multor experti, incat Klaus Iohannis si-a rezervat un lung timp de gandire, refuzand sa semneze decretul.

In aceasta situatie de criza, judecatorii constitutionali, depasindu-si atributiile, aproape ca au lipsit de continut insasi institutia CCR.

Pe presedinte “nu-l poate obliga nici Curtea sa o demita (pe Laura Codruta Kovesi – n.red.), pentru ca judecatorii CCR pot sa stabileasca doar daca este sau nu este conflict, dar CCR nu da solutii. CCR poate spune: in situatia asta ne aflam in prezenta unui conflict si partile aflate in conflict trebuie sa remedieze situatia, sa iasa din conflict”, a declarat Augustin Zegrean, fost presedinte CCR, in aprilie 2018, comentand posibilitatile Curtii de a rezolva conflictul dintre Guvern si presedinte.

Alegatorii

Societatea civila are un rol fundamental atat in ce priveste modelarea dezbaterilor parlamentare, cat si rezistenta la asaltul PSD-ALDE asupra democratiei din Romania.

Protestele reprezinta cel mai puternic instrument de a rezista in fata actiunilor majoritatii parlamentare PSD-ALDE ce a declansat procedurile de legiferare pentru salvarea coruptilor – Foto: Ziare.com

La dispozitia alegatorilor se afla cateva instrumente extrem de eficiente. In primul rand, mesajele transmise parlamentarilor. Fiecare alegator are posibilitatea sa-i scrie direct sau sa transmita mesaje pe retelele sociale parlamentarului ales in circumscriptia sa.

La dispozitia cetatenilor exista posibilitatea protestelor, unele la care zeci de mii de romani au apelat masiv in ultimul an si jumatate, de cand PSD a castigat alegerile.

Seria interminabila de proteste a creat o ruptura intre social-democrati si propriul electorat, PSD a pierdut peste un milion de sustinatori in aceasta perioada, conform ultimului sondaj de opinie publicat de IMAS si nu are solutii sa recupereze – cifrele din economie nu arata bine deloc, scumpirile, cresterea ratelor la credite, lipsa investitiilor in infrastructura tensioneaza si mai mult relatia dintre Guvern si cetateni.

O parte dintre alegatori se manifesta si ca reprezentanti ai societatii civile, grupati in diferite asociatii, fundatii si organizatii care militeaza pentru pastrarea si dezvoltarea democratiei din Romania.

Reprezentantii societatii civile sunt inamicii declarati ai celor din PSD, pentru ca acestia fac opozitie pe canale de comunicare care, inca, nu sunt controlate de Liviu Dragnea si de PSD.

Presedintele

Klaus Iohannis are propria strategie de a rezista asaltului declansat de Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu. Primul instrument oferit de Constitutie este posibilitatea de a retrimite o lege inapoi in Parlament pentru a fi rediscutata si modificata punctual, conform raportului facut de institutia prezidentiala din perspectiva colaborarii si a respectarii Constitutiei.

Pe langa aceasta posibilitate, presedintele Romaniei poate ataca si el legile la CCR.

Presedintele Klaus Iohannis poate frana legislatia anti-justitie atata vreme cat Liviu Dragnea nu reuseste sa stranga o majoritate parlamentara pentru suspendare – Foto: Administratia Prezidentiala

Acestea sunt doua solutii birocratice care pot incetini adoptarea si promulgarea modificarilor ce vizeaza Codurile Penale, la fel ca in cazul Legilor Justitiei.

In plus, presedintele, in ultimul timp, a decis sa se implice mai mult si sa adopte formule de a rezista in fata asaltului politic al PSD-ALDE care incearca sa goleasca de continut functia prezidentiala si sa modifice Legile Justitiei si politica penala a Romaniei.

“Este clar ca PSD incearca cu toate mijloacele de care dispune sa diminueze puterea presedintelui. Din pacate, decizia Curtii Constitutionale vine exact in aceeasi linie si in aceeasi logica de diminuare a rolului presedintelui in procedura de demitere a unui inalt procuror. Si de aici apar intrebarile.

Daca citim motivarea, se pune intrebarea: care mai este statutul procurorilor in Romania? Dupa aceasta decizie, mai sunt procurorii independenti, asa cum ni-i dorim ca sa fie eficienti, de exemplu, in lupta anticoruptie? Sau sunt dusi procurorii mai degraba in subordinea ministrului Justitiei decat sub autoritatea ministrului Justitiei, asa cum scrie in Constitutie? Este o intrebare la care trebuie sa raspundem”, a declarat presedintele Iohannis la o intalnire cu reprezentantii presei de la jumatatea lunii iunie.

Asupra lui Klaus Iohannis, actuala majoritate nu are decat parghia suspendarii din functie. Dar aceasta operatiune politica e complicata, iar pentru ea, in acest moment nu mai exista o majoritate.

Liviu Dragnea isi doreste foarte mult sa declanseze procedurile de suspendare a presedintelui, dar nu e sustinut nici de Calin Popescu Tariceanu si nici de Kelemen Hunor in aceasta aventura.

Presedintele ALDE nu face acest pas pentru ca nu vrea sa-si vada spulberate sansele de a candida la alegerile prezidentiale de anul viitor. O eventuala suspendare ar intari pozitia lui Klaus Iohannis, care a anuntat ca va intra in cursa electorala din 2019.

Kelemen Hunor, presedintele UDMR, a anuntat si el ca formatiunea sa nu va vota pentru suspendarea presedintelui tarii, iar asta se intampla pentru ca minoritatea maghiara voteaza in proportie de peste 80% cu actualul presedinte, sustinerea suspendarii ar reprezenta o sinucidere politica pentru UDMR.

Intr-o astfel de situatie, in care suspendarea nu se produce, pozitia lui Iohannis se consolideaza si in raport cu CCR, dar si in raport cu Parlamentul, avand posibilitatea sa prelungeasca pana la alegerile de anul viitor promulgarea controversatelor legi.

De asemenea, Klaus Iohannis are posibilitatea sa organizeze un referendum in care sa consulte alegatorii exact referitor la ceea ce incearca Liviu Dragnea si PSD sa distruga in aceste zile – sistemul juridic al Romaniei.

Uniunea Europeana

S-a intamplat in noaptea de 5 spre 6 iulie 2015. Yanis Varoufakis, radicalul ministru de Finante al Greciei, care obtinuse cu cateva ore inainte sustinerea Parlamentului de la Atena, controlat de formatiunea de stanga Syriza, de a respinge propunerea creditorilor pentru impunerea unor masuri dure de austeritate, demisioneaza brusc.

Frans Timmermans, prim-vicepresedintele Comisiei Europene, l-a primit in vizita pe Calin Popescu Tariceanu, liderul ALDE si partenerul politic al lui Liviu Dragnea, dar nu a facut niciun compromis, vorbind despre importanta MCV si nevoia continuarii luptei impotriva coruptiei – Foto: Comisia Europeana

Cel mai mare critic al austeritatii Greciei dupa momentul falimentului economic a fost fortat sa plece de ministrii Finantelor din tarile din zona euro. Acesta a declarat ca “plecarea lui a ajutat la gasirea unei solutii”.

Cel mai mare critic al Uniunii Europene, cel care in mai multe luari de pozitie a anuntat sfarsitul comunitatii europene si a zonei euro, a fost indepartat intr-o noapte. Astazi, Grecia are o crestere economica de 2%, datoria publica a fost redusa simtitor, iar masurile de austeritate au relansat o economie care se afla in recesiune de 15 ani.

Aceasta e puterea Uniunii Europene, iar daca “am reusit sa rezolvam complicata problema a Greciei intr-o noapte, nu cred ca o sa ratam in cazul Poloniei, Ungariei sau al Romaniei”, a comentat un oficial UE despre situatia statului de drept din cele trei state est-europene.

Cel mai puternic instrument de presiune pe care-l are Comisia Europeana in ce priveste incercarile repetate de modificare a sistemului juridic il reprezinta MCV, celebrul Mecanism de Cooperare si Verificare.

Din pacate pentru Liviu Dragnea si pentru PSD, rapoartele MCV sunt bolovani legati de picioarele oricarui guvern si care blocheaza accesul la spatiul Schengen, la fonduri nerambursabile si accesul la creditare ieftina.

Daca in urma cu un an inca se mai vorbea in dialogul dintre oficialii romani si cei europeni despre posibilitatea ridicarii MCV, astazi, aceste discutii au incetat.

Nimeni de la Bruxelles nu mai aminteste despre vreo posibilitate pe termen scurt de oprire a mecanismului de monitorizare a progreselor din domeniul Justitiei.

Acestea sunt cele patru placi tectonice care lucreaza pentru a salva democratia din Romania, dar o schimbare cu adevarat importanta se va produce doar atunci cand oamenii se vor exprima din nou prin vot.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *