România, pe ultimul loc în Europa la colectarea deșeurilor. Raul Pop: Consecințele financiare sunt majore

România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește colectarea și tratarea deșeurilor, conform unui studiu realizat de Eurostat. Studiul a fost realizat în perioada 1995-2016. Potrivit aceluiași studio, cel mai organizat stat la acest capitol este Danemarca, în timp ce vecinii nostri bulgari sunt cu șapte poziții mai sus în clasament față de România.

Deșeurile colectate însumează doar 10% din totalul deșeurilor generate, dacă se ia în considerare Reglementarea Statisticilor Deșeurilor. În studiu este menționat faptul că acesta are un profil politic, pentru că gestionarea și colectarea deșeurilor este în strânsă legătură cu profilul de consumator al fiecărei țări și cu sursele deșeurilor din fiecare stat.

La fel ca în mai toate domeniile de politici publice – poate cu excepția apărării naționale, „România aleargă în urma «plutonului» celorlalte state membre UE și în domeniul gestionării deșeurilor. «Aleargă» e un fel de-a spune. De fapt, se târăște, mimează, fentează, o mai ia pe câmp, mai taie o curbă. Face ce se pricepe cel mai bine, în speranța că arbitrii și ceilalți concurenți sunt prea ocupați cu altele și se uită în altă directive“, explică Raul Pop, consultant și activist de mediu, moderatorul Comunității tematice Mediu și dezvoltare durabilă din cadrul Platformei România 100.

Raul Pop consideră că cel mai grav lucru este că România „nu dă niciun semn de revenire în cursă. Nici măcar nu și-a pus pantofii de alergare. Nici măcar nu pare că își dorește să fie în cursa asta, în care performanțele – sau lipsa lor – se văd și se măsoară direct, în milioane de tone anual, în sute de mii de locuri de muncă și în zeci de miliarde (!!!) de euro rulate, ca să nu mai vorbim de mult-mai-puțin-relevanta (pentru guvernanți, cel puțin) calitate a vieții“.

„Concret, performanța în domeniul managementului deșeurilor începe din fabrică și din fermă. Din modul în care producătorul industrial sau agricol decide să își proiecteze, asambleze, producă, porționeze, ambaleze sau să își transporte produsul. Acesta pleacă apoi în magazin, de acolo la consumatorul final și de acolo, inevitabil deocamdată, la gunoi. Iar de aici începe epopeea, pentru că Măria Sa Statul Român a decis că doar partea asta îl interesează: gunoiul“, explică Raul Pop.

Dar pentru că nu mai e la modă să îi spui „gunoi“, îl numim pompos „deșeu“, însă continuăm să îl tratăm la fel, ca pe o problemă supărătoare și prea complicată pentru a fi rezolvată profesionist, o „chestie“ pe care mai bine o ascundem sau o aruncăm în cârca altora.

„Și, uite așa, prima măsură de «rezolvare» a problemei este de-a «lucra» la datele oficiale“, susține Pop: „România generează oficial cele mai puține deșeuri pe cap de locuitor, anual: 261 kg/capita, cu 46% mai puțin decât media UE, de 483 kg/capita. Prin comparație, celelalte țări din regiune – Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Croația, Ungaria – generează în medie 363 kg/capita, deci cu 40% mai mult. Vi se pare credibil? Nu e“.

Chiar și așa, din cele 281 de kilograme anuale, România trebuie să ajungă până în infamul an douăzeci-douăzeci (2020, pentru români) să recicleze sau composteze jumătate, conform unei directive europene din anul 2008 (2008/98/EC). 10 ani mai târziu, iată, în 2018, declarațiile oficiale ale autorităților române oscilează – în funcție de persoana întrebată – undeva între 7 si 13%. „Dacă aplicăm corecția de bun-simț la cantitățile generate și sub-raportate, procentul de tratare devine astronomicul 3,5-6,5%“, mai spune Raul Pop.

Diferența de 40-45% trebuie recuperată în 2019 și 2020. „Vi se pare credibil? Dar fezabil? Nu e nici una, nici alta. Consecința (previzibilă, cunoscută și ignorată) este evidentă: procedură de infringement deschisă împotriva României, cu consecințe financiare majore“, concluzionează Raul Pop.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *