Spaga de 274.000 de euro la Ministerul Justitiei: Cum motiveaza instanta sentinta de 6 ani de inchisoare

Ministerul Justitiei reprezinta o institutie de marca a statului roman, prin autoritatea cu care este investita, iar conduita angajatilor trebuie sa fie exemplara, arata un judecator de la Tribunalul Bucuresti, in cazul unui director din MJ condamnat pentru luare de mita.

Fostul director IT din Ministerul Justitiei, Ion Krech, acuzat ca a luat mita 274.000 de euro de la firme de software ca sa le ajute sa castige licitatii pentru proiectele de informatizare derulate de MJ, a fost condamnat in luna iunie la 6 ani si 4 luni de inchisoare.

Fenechiu a recunoscut

Unul dintre cei implicati in acest dosar, fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, a pledat vinovat in fata instantei, a facut un acord de recunoastere a vinovatiei si a fost condamnat la 3 ani si 10 luni de inchisoare pentru trafic de influenta si spalare a banilor.

Decizia in cazul lui Ion Krech a fost data de Tribunalul Bucuresti, iar dosarul a ajuns pe masa Curtii de Apel Bucuresti. Primul termen al apelului: 9 august.

Cazul este fara precedent pe rolul instantelor din Romania, avand in vedere functia pe care oficialul o detinea, atunci cand a facut faptele de care este acuzat si suma mare a mitei pe care ar fi primit-o.

In acest caz este vorba de implementarea a doua proiecte: “Platforma de e-learning cu specific IT pentru Ministerul Justitiei si sistemul judiciar din Romania” si “Proiectul implementarea portalului N-Lex”.

Bun de plata

Magistratul de la Tribunalul Bucuresti care l-a condamnat pe Ion Krech l-a gasit vinovat ca ar fi primit 274.000 de euro prin intermediul unei firme off-shore pentru a sprijini societati din IT in castigarea licitatiei pentru atribuirea si derularea a doua proiecte ale MJ.

Acuzatiile oficiale: luare de mita in forma continuata (5 ani de inchisoare) si folosirea de documente false, inexacte sau incomplete pentru obtinerea de fonduri europene (4 ani de inchisoare).

Dupa contopirea celor pedepse, a rezultat sentinta de 6 ani si 4 luni.

In plus, Krech trebuie sa plateasca Ministerului Justitiei suma de 19 milioane de lei, reprezentand despagubiri materiale.

Si-a schimbat declaratiile

La Tribunalul Bucuresti, fostul director IT din Ministerul Justitiei a negat acuzatiile DNA. La audierile in fata procurorilor, Krech recunoscuse partial.

“Tribunalul constata ca inculpatul nu a oferit raspunsuri satisfacatoare pentru aceasta schimbare de atitudine, cu atat mai mult cu cat in cursul urmaririi penale a fost asistat de aparatori alesi, astfel ca inculpatul a beneficiat de toate garantiile referitoare la dreptul la aparare”, arata judecatorul in motivarea deciziei de condamnare.

De ce 6 ani si 4 luni

“Tribunalul retine ca inculpatul, la data comiterii infractiunilor, detinea functia de director interimar IT in cadrul Ministerului Justitiei, situatie in care conduita sa ar fi trebuit sa fie exemplara, avand in vedere specificul institutiei al carei angajat era si care, prin autoritatea cu care este investita, reprezinta o institutie de marca a statului roman“, scrie in motivarea de la Tribunalul Bucuresti.

Magistratul arata ca Ion Krech a folosit documente false in vederea prejudicierii bugetului general al Uniunii Europene si a avut mai multe intrevederi si contacte directe sau indirecte cu partile participante la licitatie.

Directorul ar fi impus in caietele de sarcini indeplinirea unor criterii de calificare si selectie care au condus la restrictionarea participarii la procedura de achizitie a unor posibili concurenti.

Spaga pentru contracte

Instanta mai motiveaza ca, in cazul infractiunilor de care a fost gasit vinovat Krech, acestea prezinta un grad de pericol social deosebit de ridicat. “Prin faptele comise s-a adus atingere unor valori sociale deosebit de importante – relatiile referitoare la buna desfasurare a raporturilor de serviciu -, conturand ideea ca prin plata unor sume de bani, cu titlu de mita, catre functionari publici, orice persoana poate sa obtina contracte cu statul cu avantaje materiale deosebite, fara a face dovada unor criterii obiective si concurentiale in raport cu ceilalti competitori”, arata Tribunalul Bucuresti.

“Fata de aspectele retinute mai sus, avand in vedere gravitatea concreta a infractiunilor deduse judecatii, imprejurarile comiterii acestora, modalitatea efectiva de comitere a faptelor, coroborat cu necesitatea responsabilizarii inculpatului si indreptarii acestuia, in vederea atingerii scopului educativ si preventiv al pedepsei, Tribunalul va aplica pedeapsa cu inchisoarea, in raport de limitele de pedeapsa prevazute de lege”, a conchis judecatorul.

Alte dosare de la MJ

De-a lungul timpului, mai multi demnitari din Ministerul Justitiei au fost implicati in dosare penale.

Tudor Chiuariu, fost ministru al Justitiei (aprilie – decembrie 2007), a fost condamnat definitiv la 3 ani si 6 luni de inchisoare cu suspendare in dosarul Posta Romana, privind modul in care a promovat o hotarare de guvern.

Alina Bica, fost secretar de stat in Ministerul Justitiei (2009-2012), a fost condamnata definitiv la 4 ani de inchisoare in dosarul milionarilor Adriean Videanu si Ovidiu Tender, dar faptele de care era acuzata erau in perioada in care a condus DIICOT (2013-2014).

Ovidiu Putura, fost secretar de stat (2012-2014) si fost sef al Directiei de contencios administrativ (2009-2012, 2014-2015) din Ministerul Justitiei, a fost condamnat la 5 ani de inchisoare pentru dare de mita si trafic de influenta, pentru fapte care au fost facute in perioada 2013-2015.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *