Va avea vreodata Moldova sosea de mare viteza? Iata cat de complicata e, in acest moment, situatia Autostrazii Unirii

A trecut mai bine de un deceniu de cand autoritatile promit ca vor construi A8, o autostrada care sa lege Moldova de Ardeal. Acum mai bine de un an, Parlamentul a votat chiar si o lege care obliga Guvernul sa construiasca respectiva autostrada. Si, cu toate astea, pana astazi, soseaua n-a prins contur nici macar pe hartie.

Iata motivele, dar si ce face acum Guvernul pentru a construi drumul de mare viteza.

Ideea autostrazii A8 Targu Mures-Iasi-Ungheni – numita si “a Unirii”, tocmai pentru ca e gandita sa faca legatura intre provinciile istorice – a aparut acum mai mult de 10 ani.

Compania de Drumuri (fosta CNADNR, transformata ulterior in CNAIR) a inceput inca din 2007 sa intocmeasca documentatia necesara constructiei soselei. In urmatorii 3 ani si cu o cheltuiala de circa 4,8 milioane de euro, s-a intocmit un studiu de fezabilitate (SF). Din pacate, nu unul suficient de riguros.

In 2012, Comisia Europeana (CE) a acceptat sa finanteze constructia soselei, dar doar daca documentatia urma sa fie refacuta.

CNAIR a demarat procedurile necesare revizuirii documentatiei. Imediat ce Curtea de Conturi a inceput sa intrebe de ce se cheltuiesc din nou bani pentru aceeasi documentatie, revizuirea a fost abandonata. Iar studiul de fezabilitate – asa imprecis cum era – a ramas la sertar.

Pe vremea cand era ministru al Transporturilor, deputatul de Bacau Lucian Sova a sustinut ca – in loc sa ne mai chinuim atat cu A8 – mai bine am construi Autostrada A13, care sa lege provinciile istorice romanesti pe ruta Brasov – Bacau (deci trecand prin judetul sau). Dar nici acea idee nu s-a concretizat.

In cele din urma, pe 9 noiembrie 2018 (cu ocazia centenarului marii uniri), la presiunile opiniei publice, Parlamentul a adoptat o lege care obliga Guvernul sa inceapa, in numai o luna, demersurile pentru constructia Autostrazii A8, pe traseul Targu Mures-Iasi-Ungheni.

Oamenii politici sustineau ca, in sfarsit, s-a deblocat proiectul autostrazii, a carei realizare urma sa inceapa.

Din pacate, desi s-a scurs deja mai bine de un an de la acele noi promisiuni, nici macar nu s-a stabilit un traseu final al autostrazii. Ba mai mult, pentru unele dintre portiuni nici nu s-au lansat, asa cum ar fi trebuit, licitatiile pentru revizuirea documentatiei. In plus, mai sunt si portiuni partial blocate, pentru constructia carora autoritatile n-au gasit, inca, solutii.

Primii 200 de kilometri, inca la stadiul de studiu de fezabilitate

Ca sa poate fi construita mai usor, Autostrada A8 a fost impartita in mai multe loturi.

Anume:
– Targu Mures – Sovata – Ditrau (92 km)
– Ditrau – Targu Neamt – DN 2 (110 km)
– DN2 – Iasi (61 km de autostrada si 8 km de drumuri de legatura)
– Iasi – Ungheni (circa 34 de kilometri)
– podul peste Prut pana la Ungheni, in Republica Moldova (sector lung de circa 1 km).

Pentru primii 200 si ceva de kilometri dintre Targu Mures – Sovata – Ditrau – Targu Neamt – DN 2, spaniolii de la Ingineria Especializada Obra Civil e Industrial revizuiesc studiul de fezabilitate, in baza unei licitatii castigate.

Catalin Urtoi – consilierul onorific al ministrului Transporturilor, Lucian Bode – a explicat pentru Ziare.com ca pana in noiembrie ar trebui sa se finalizeze si acordul de mediu pentru aceasta prima sectiune a autostrazii.

Primul lot al A8 (cu roz in imagine), dintre Targu Mures si Ditrau, asa cum arata in documentatia intocmita acum un deceniu – Foto: Forum PeUndeMerg.ro

Potrivit Asociatiei Pro Infrastructura, suma pe care CNAIR o plateste pentru revizuirea studiului de fezabilitate este prea mica. Asa ca avem toate sansele ca nici varianta revizuita a studiului sa nu fie atat de amanuntita pe cat ne-ar trebui ca sa obtinem bani europeni pentru autostrada.

O doua portiune din A8 (cu rosu in imagine), dintre Ditrau si intersectia cu DN2, asa cum arata in documentatia intocmita acum un deceniu – Foto: Forum PeUndeMerg.ro

70 de kilometri de drum, scosi la o licitatie care s-ar putea anula

De la intersectia cu DN 2 pana aproape de Iasi trebuie construiti 61 km de autostrada si aproape 8 km de drumuri de legatura (care sa conecteze viitoarea sosea de mare viteza cu drumurile deja existente in zona).

Din motive greu de inteles, guvernarea PSD-ALDE a dorit ca de constructia acestei portiuni de autostrada si de drumurile de legatura sa nu se ocupe tot CNAIR.

In schimb, fosta guvernare a dorit ca acest sector de drum sa fie realizat, in parteneriat public – privat (PPP), sub coordonarea Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza.

Cu alte cuvinte, un privat ar fi urmat sa construiasca din banii sai acest sector de autostrada si sa isi recupereze investitia percepandu-le soferilor taxa de utilizare a drumului. Cum anume avea sa faca asta, nu stim. Oare urmau sa se puna bariere in mijlocul autostrazii? E greu sa ne dam seama.

Oricum in Romania nu se pot construi autostrazi in PPP, din varii cauze, explicate anterior pe larg pentru Ziare.com de deputatul USR Catalin Drula.

Cu toate acestea, Comisia de Prognoza a lansat o licitatie pentru a selecta un privat care sa construiasca autostrada. Patru constructori turci si chinezi – printre care si cei care au depus oferte pentru Autostrada Ploiesti-Brasov – au solicitat sa participe la licitatie. Dar lucrurile au mers incet, asa ca ofertele in plic s-ar putea depune abia la inceputul lunii februarie 2020.

Asta, daca se va mai ajunge vreodata acolo. Potrivit lui Catalin Urtoi, pana si angajati ai Comisiei de Prognoza, care organizeaza licitatia, sunt de parere ca procedura nu va aduce nimic bun pentru Romania.

“Noi, asociatiile (adica Asociatia Impreuna pentru A8, printre fondatorii careia se numara si Catalin Urtoi, alaturi de Asociatia Moldova vrea Autostrada), am cerut sa se renunte la acest PPP. Si chiar presedintele comisiei de licitatie din cadrul Comisiei de Prognoza ne-a spus ca nu ne indreptam spre incheierea unui contract favorabil.

Speram ca, pana la finele lunii ianuarie, Guvernul sa faca si modificarile legislative necesare pentru a permite ca acest sector de autostrada sa fie scos din PPP”, a mai spus Urtoi.

In mod limpede, sansele constructiei portiunii de drum in PPP sunt nule. Dar si reluarea licitatiilor, sub coordonarea CNAIR, ar putea dura ani. Asa ca e greu de spus cand vom sti mai mult despre modul in care se vor construi cei 70 de kilometri de autostrada si drumuri de legatura.

Si podul peste Prut deranjeaza reproducerea la pesti

Pentru portiunea de circa 34 de kilometri dintre Iasi si Ungheni (adica pana pe malul Prutului, unde va incepe podul spre Republica Moldova), CNAIR a lansat o licitatie pentru completarea studiului de fezabilitate.

Cu alte cuvinte, si pe aceasta portiune de drum documentatia trebuie revizuita, inainte de a cauta proiectant si constructori.

O a treia portiune din A8 (cu albastru in imagine), dintre intersectia cu DN2 si Ungheni, asa cum arata in documentatia intocmita acum un deceniu – Foto: Forum PeUndeMerg.ro

Pana la acest moment, o singura asociere, condusa de Search Corporation, s-a inscris la licitatie. In martie, procedura va intra intr-o noua etapa, dar nu exista date cu privire la momentul in care s-ar putea finaliza.

De ce dureaza totul atat de mult? Potrivit lui Catalin Urtoi, si din cauza ca situatia acestui lot de autostrada este chiar mai complicata decat a celorlalte.

“In mod normal, intregul sector al autostrazii dintre intersectia cu DN 2 si Ungheni (deci circa 103 kilometri, din calculele Ziare.com – n.red.) trebuia realizat, in PPP, de Comisia de Prognoza. Numai ca aceasta Comisie si-a ales din toata lungimea drumului doar sectorul cel mai usor de realizat. Adica l-a ales pe acela dintre intersectia cu A2 si Letcani (in apropiere de Iasi), pe care l-a si scos la licitatie. Si n-a mai spus nimic despre celelalte portiuni de drum.

CNAIR a lansat o licitatie, e adevarat. Dar n-o va putea finaliza pana cand nu modifica Guvernul legislatia cu privire la PPP”, a mai spus Urtoi.

Din datele prezentate de Catalin Urtoi, situatia este cel putin bizara, iar Ministerul Transporturilor ar trebui sa ofere explicatii amanuntite legate de modul in care s-a ajuns intr-o asemenea stare de confuzie administrativa.

Si de parca toate acestea nu ar fi fost de ajuns, constructia podului peste Prut, care va duce la Ungheni, este blocata din cauze care tin de mediu.

Mai exact, constructia podului pe care ar urma sa trecem, pe autostrada, de la Iasi in Republica Moldova ar afecta zona de reproducere a unor pesti din Prut. In aceste conditii, ar trebui gasite solutii. Cum anume s-ar putea construi podul fara sa deranjeze pestii, nu stim. Si nici Ministerul Transporturilor sau CNAIR n-au anuntat ca ar fi gasit vreo solutie.

Una peste alta, e greu de spus cand s-ar putea intra in linie dreapta macar cu realizarea catorva dintre cei 307 kilometri din aceasta sosea de mare viteza. Probleme birocratice sunt multe, complicate, iar Guvernul nu pare sa reuseasca sa le dea de capat. Asa ca un singur lucru e cert: dupa mai bine de un deceniu de asteptare, moldovenii tot fara autostrada vor sta, ani buni de acum incolo.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste continuarea acestui articol… .

Sursa/Ziare.com

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *