”VENINUL: UCIGAȘ ȘI MEDICAMENT” În lumea uneia dintre cele mai distructive forțe ale naturii

De la șerpi și miriapode, la melci și scorpioni, expoziția ”Veninul: Ucigaș și medicament”, ce poate fi vizitată la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, explorează una dintre cele mai distructive forțe ale naturii, înzestrată atât cu puterea de a ucide, dar și cu cea de a vindeca.

f2e48fe2-1162-4364-81a7-2ed0bba7d4d3

Sursa foto: www.nhm.ac.uk

De-a lungul timpului, oameni din diferite culturi au descoperit modalități creative de a neutraliza sau a valorifica veninul, iar astăzi, unele dintre veninurile cele mai periculoase din lume pot salva vieți.

”Veninul se găsește peste tot în lumea naturală, în orice loc de pe glob, și nu mereu așa cum te-ai putea aștepta. Există furnici cu venin mai puternic decât cel al cobrelor, iar alte animale veninoase sunt în mod obișnuit servite printre fructele de mare”, spune expertul în venin al muzeului, Ronald Jenner.

Expoziția a avut nevoie de trei ani pentru ca ideea inițială să se transforme în realitate, iar transportarea corpului conservat al unui dragon de Komodo dintr-o aripă a muzeului în alta s-a dovedit a fi una dintre cele mai mari provocări. Planificând cu atenție fiecare mișcare, echipa de experți a reușit să mute cu bine șopârla de mari dimensiuni care este gata acum să-și impresioneze vizitatorii în noua sa casă.

Vizitatorii expoziției, deschisă în perioada 10 noiembrie 2017 — 13 mai 2018, pot admira o ființă veninoasă vie, capul unei vipere gaboon — specia cu cei mai mari colți veninoși—, insectele cu cel mai dureros venin, uimitoarea floare arici de mare, al cărei venin poate provoca paralizie musculară, viața neobișnuită a unui scorpion imperial sau meduza veninoasă care poate ucide un om cu ”îmbrățișarea” ei în mai puțin de cinci minute.

Cotidianul The Guardian prezintă o parte din exemplarele expuse și câteva informații inedite despre acestea.

Păianjenul cu pâlnie din Sydney (Atrax robustus). Peptidele din veninul acestei insecte ar putea preveni sechelele provocate de atacurile cerebrale, cred cercetătorii.

Furnica secerătoare maricopa (Pogonomyrmex maricopa) trăiește în Statele Unite și în Mexic, este insecta cu cel mai toxic venin, în unele cazuri mult mai periculos decât al multor șerpi veninoși. Efectele veninului său pot dura până la 12 ore și nivelul durerii provocate este de trei pe ”Scara durerii înțepăturii de insecte a lui Schmidt”. Veninul acestei insecte era folosit de unele triburi de amerindieni pentru proprietățile halucinogene.

Meduza de apă rece (Aurelia aurita) trăiește în apele maritime britanice. Își folosește veninul pentru a-și captura prada, dar nu reprezintă un pericol pentru oameni pentru că înțepătura ei nu poate străpunge pielea.

Ariciul de mare (Toxopneustes pileolus) este o dovadă a diversității mecanismelor de funcționare a veninului pentru că această viețuitoare își distribuie veninul nu prin spini, ci prin structuri de prindere asemănătoare ghearelor, care se cheamă pedicellaria.

Păianjenul păun. Aceste frumoase exemplare de păianjeni aparțin genului Maratus, familiei Salticidae, iar numele lor face referire la dansul de împerechere al masculilor în timpul căruia își ridică în aer abdomenul multicolor, pe care se găsesc de multe ori și țepi sau aripi laterale. În Australia există 70 de specii de Maratus, iar în China, o specie.

Galera portugheză (Physalia physalis) este un animal din ordinul celenteratelor, înrudit cu meduzele, dotat cu sifon ca mijloc de locomoție și care își folosește veninul pentru a paraliza și omorî pești și alte creaturi de mici dimensiuni.

Puricele de frunze sau gândacul ”Dracula”. Spiritul contelui Dracula supraviețuiește în această insectă descoperită și botezată de cercetătorii voluntari ai Muzeului de Istorie Naturală din Londra. Cu toate acestea, insecta se hrănește cu sevă de plante, și nu cu sânge uman.

Furnica de catifea (Dasymutilla gloriosa). Aceste insecte sunt de fapt viespi, dar au fost botezate așa pentru că femelele, care nu au aripi, arată ca niște furnici mari și pufoase. Sunt renumite pentru înțepătura lor foarte dureroasă.

Vipera Gaboon (Bitis gabonica). Acest șarpe african are cei mai lungi colți veninoși dintre toți șerpii și poate injecta o cantitate impresionantă de venin într-o singură mușcătură. La persoanele mușcate, veninul cauzează dureri, sângerări, necroză și afectează funcționarea normală a inimii.

Tarantula mexicană cu picioare roșii (Brachypelma smithi). Acești păianjeni închiși la culoare au fost botezați după încheieturile de culoare portocalie. Sunt ființe pașnice, dar eliberează o substanță toxică atunci când se simt în pericol, care poate cauza iritație. Înțepătura lor, deși veninoasă, nu este mortală pentru oameni, dar poate cauza o durere echivalentă cu cea produsă de o albină sau o viespe.

Scorpionii sunt recunoscuți pentru mecanismul lor distinctiv de injectare a veninului și ghearele în formă de clești. Unele specii, precum ”death stalker”, sunt deosebit de veninoase pentru oameni, dar cea mai mare parte a exemplarelor sunt inofensive. Aproape toate speciile de scorpioni sunt solitare și nocturne. Scorpionii au o trăsătură foarte neobișnuită și aproape ”magică”, devin fluorescenți sub lumină ultravioletă datorită unei substanțe din scheletul lor osos.

Broasca dungată galbenă ”săgeata otrăvită” ( Dendrobates leucomelas). Similară cu alte broaște veninoase, această specie, după ce mănâncă pradă toxică, cum ar fi o specie de furnici, produce alcaloizi cu acțiune toxică, pe care îi folosește în scop de apărare. Dacă broasca ingerează însă hrană netoxică, se detoxifică, iar arma chimică cu care se apără își pierde eficacitatea.

Cobra egipteană (Naja haje haje) produce un venin paralizant care o ajută să-și captureze prada și să se apere. Veninul ei este extrem de periculos, conține neurotoxine și citotoxine și poate omorî un mamifer de mari dimensiuni în mai puțin de trei ore. Cu toate acestea, unele animale precum mangusta egipteană sau viezurele melivor au dezvoltat rezistență la efectele paralizante ale veninului și pot chiar ucide și mânca cobra.

AGERPRES/(AS — autor: Simona Tatu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)

Citește și:

* ”VENINUL: UCIGAȘ ȘI MEDICAMENT” Cinci animale veninoase nebănuite

* ”VENINUL: UCIGAȘ ȘI MEDICAMENT” A mușca sau a fi mușcat: O discuție cu un specialist despre diferența dintre venin și otravă

Sursa | Agerpres
https://www.agerpres.ro/mediu/2017/12/04/-veninul-ucigas-si-medicament-in-lumea-uneia-dintre-cele-mai-distructive-forte-ale-naturii-10-53-40

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *